Proprietatea privata - doar tolerata in Romania

Garantarea deplina a proprietatii este temelia unei societati pe deplin integrate în Europa“, suna titlul pompos al unei declaratii politice a presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, menita a sintetiza filosofia actualului guvern liberal. Insa nu este clar despre ce proprietate privata vorbeste cel de-al treilea om in stat atat timp
cat, potrivit actualei Constitutii, proprietatea privata, desi „garantata si ocrotita“, poate fi nationalizata prin votul a jumatate plus
unu din parlamentari. Ca sa nu mai spunem ca prin noul Cod Fiscal este limitat drastic dreptul de proprietate, fiind interzisa vanzarea de case, terenuri si masini in cazul in care proprietarul nu are achitate datoriile catre stat. Iar birul de 2-3% pe valoarea tranzactiilor imobiliare suna mai mult a confiscare decat a impozit pe venit. Nici accizele pe tuica produsa pentru autoconsum nu sunt departe de violarea dreptului de folosire a proprietatii.

Exercitiu de imaginatie

Amintiri despre viitor
Anul 2050, Romania. Dupa 60 de ani de societate „capitalista“, majoritatea romanilor s-au saturat de imbogatirile masive ale unui procent redus din populatie, care a stiut sa beneficieze de conexiunile politice si relatiile privilegiate cu serviciile
secrete. Ei au hotarat sa voteze nou-infiintatul Partid Comunist, care a promis eradicarea saraciei si a declarat razboi coruptiei. Primul pas - incercarea de confiscare a averilor ilicite. Pus in fata unei imposibilitati constitutionale (caracterul licit al proprietatii se prezuma, procurorii trebuind sa demonstreze caracterul ilicit al averilor, si nu contribuabilii caracterul licit al acestora), PCR decide sa treaca practic la abolirea proprietatii private. Primul pas - nationalizarea terenului agricol, al doilea - trecerea in proprietatea statului a „colosilor“ industriali. Partidele „istorice“ protesteaza, apeland la Constitutie: „Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular“; „Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate“. Or fi ele garantate, raspund comunistii, numai ca, potrivit Constitutiei, ele pot fi limitate (mutilate chiar) de legislativ: „Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege“. Pentru a-si legitima gestul, PCR invoca crezul fondatorului unuia dintre partidele istorice, Partidul Social Democrat (PSD): „Proprietatea privata e un moft“. „Chiar prin Constitutie ati recunoscut acest lucru. Cand doreati sa va imbogatiti, prin exproprierea propriilor terenuri, achizitionate pentru a face speculatii, v-a convenit sa invocati articolul 136. Pentru ca autostrazile vi se pareau importante! Sau cand ati ademenit investitorii straini, oferindu-le terenuri, declarate de utilitate publica, la randul lor expropriate de la populatie, nu v-a incurcat Constitutia! Investitiile straine astfel atrase, sustineati atunci, aduceau locuri de munca si contribuiau la dezvoltarea industriei pe orizontala“, le aminteste PCR liderilor opozitiei. Cazul ajunge la Curtea Constitutionala. Judecatorii acesteia, chiar daca au fost numiti de partidele istorice, dau dreptate comunistilor in ceea ce priveste constitutionalitatea nationalizarilor. Motivul, mult invocatul articol 136, care precizeaza ca „bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica fac obiectul exclusiv al proprietatii publice“. Notiunea de alte bunuri stabilite prin lege organica nu limiteaza in niciun fel folosirea abuziva a puterii legislative de a declara proprietate publica absoluta orice bun considerat necesar.

Dictatura majoritatii
Oricat ar parea de bizar scenariul de mai sus, actuala Constitutie, pe care actualele partide vor s-o amendeze, insa numai pentru a acorda mai multa importanta unor institutii, dupa interes, nu restrange in niciun fel puterile unui partid comunist care ar detine jumatate plus unu din fotoliile parlamentare. In tentativa sa de a trece de la proprietatea privata asupra mijloacelor de productie la proprietatea comuna asupra acestora, el nu este limitat decat intr-un singur mod: „Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita în proprietate publica a unor bunuri (numai - n.r.) pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor“. Cu alte cuvinte, articolul precizeaza ca nu trebuie sa faci discriminari in cazul nationalizarilor sau exproprierilor, nu ca nu poti „trece silit“ in proprietatea publica bunuri proprietate privata. Adica, in cazul in care ai decis sa expropriezi, de exemplu, expropriaza-i pe toti, nu numai pe mosieri, pe unguri, catolici sau pe liberali. Invocarea notiunii ambigue de utilitate publica, prevazuta si in vechea Constitutie din 1923, nu mai are aceeasi forta. Legea fundamentala din timpul regelui Ferdinand si al Bratienilor preciza ca „o lege speciala va determina cazurile de utilitate publica, procedura si modul exproprierii. In afara de exproprieri pentru caile de comunicatie, salubritate publica, apararea tarii si lucrari de interes militar, cultural si de cele impuse de interesele generale directe ale statului si administratiilor publice, celelalte cazuri de utilitate publica vor trebui sa fie stabilite prin legi votate cu majoritate de doua treimi“. Cu alte cuvinte, pentru a decide ca o proprietate privata sa fie nationalizata, era nevoie, in perioada interbelica, de votul a doua treimi din parlamentari, si nu doar de votul a jumatate plus unu din acestia, cum prevede actuala Constitutie.

Utilitatea publica, inamicul privat numarul unu
Mult invocata utilitate publica nu protejeaza nici ea proprietatea privata. Dincolo de caracterul puternic subiectiv al caracterului de utilitate publica, el poate fi legiferat prin lege, dupa bunul plac al puterii. Iar speranta ca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) iti vei putea gasi dreptatea este spulberata de deciziile acesteia: „Notiunea de utilitate publica este ampla prin natura sa… Apreciind ca normal faptul ca legislatorul dispune de o larga latitudine pentru a duce o politica economica si sociala, Curtea respecta modalitatea în care el concepe imperativele utilitatii publice, cu exceptia cazului in care o hotarâre se dovedeste în mod evident lipsita de orice temeiuri justificatoare…“ (James si altii versus Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord). Cu alte cuvinte, pentru a trece proprietatea privata in proprietate publica, legislativul trebuie sa aduca macar un simulacru de justificare. Iar incalzirea globala, eradicarea saraciei sau amenintarea terorismului mondial, oricat de generale ar fi, pot fi oricand aduse ca motivatii de utilitate publica pentru nationalizare, expropriere sau confiscare. Numai asa se poateajunge la decizii bizare, precum cea inregistrata in urma cu 20 de ani in Suedia. In 1956, autoritatile au decis exproprierea a 164 de proprietari de imobile, în vederea construirii unui viaduct. Guvernul suedez a fixat la cinci ani termenul în care municipalitatea trebuia sa-i cheme pe proprietari în fata tribunalului funciar, în vederea stabilirii despagubirilor. Acest termen a fost însa prelungit in trei randuri, în 1961, în 1964 si în 1969, ultima data pentru 10 ani. La 3 mai 1979 insa, municipalitatea s-a razgandit si a renuntat la expropriere, propunandu-si ca nou obiectiv public reducerea numarului de automobile în oras si mentinerea structurii urbane existente. La plangerea celor care nu si-au putut exercita timp de peste 20 de ani dreptul de proprietate in asteptarea negocierilor de expropriere, CEDO „a observat ca autoritatile suedeze nu au trecut la exproprierea imobilelor reclamantilor: acestia puteau sa-si foloseasca bunurile, sa le vânda, sa le lase mostenire, sa le doneze sau sa le ipotecheze. Prin urmare, din punct de vedere formal, reclamantii nu au fost nicio clipa lipsiti de proprietatea lor“. Asta chiar daca nu exista piata pentru aceste imobile: nimeni nu a dorit sa cumpere un imobil care urma sa fie daramat. In acest timp, se plateau taxe si impozite pe niste active care nu puteau fi puse in circulatie, insa dreptul de proprietate era recunoscut inca juridic, desi practic nu avea nicio relevanta, decat responsabilitatea in fata Fiscului.

Instrainarea proprietatii, conditionata de plata amenzii de circulatie
Fiind prea bizar ca un guvern liberal sa decida abolirea proprietatii private, actualii membri ai Executivului s-au decis sa faca un pas mai mic in acest sens. Dreptul de proprietate fiind alcatuit din dreptul de posesie, de folosinta si de instrainare, ei au pus tunurile pe ultimul dintre acestea. Astfel, potrivit Codului Fiscal (art. 254 pct. 7, art. 259 pct. 6, art. 264 pct. 5), un cetatean nu-si mai poate vinde casa, un teren sau masina
daca nu are platite toate datoriile la Fisc. Nu doar cele catre administratia fiscala pe raza careia este amplasata cladirea (terenul), ci si catre cea unde isi are domiciliul fiscal contribuabilul in cauza. In cazul vanzarii masinii, Guvernul a fost mai iertator, fiind necesara plata creantelor numai la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este inregistrat mijlocul de transport. Iar in normele metodologice a limitat plata datoriilor, in cazul tranzactiei cu imobile si terenuri, numai la unitatea fiscala teritoriala unde este sunt amplasate acestea. Doar ca niciodata norma nu bate Codul, asa ca tentativa lor de a indulci legea este inutila.
Altfel spus, in cazul neplatii unei amenzi luate ca pieton, pentru traversarea prin locuri necorespunzatoare a strazii, nu vei putea sa-ti vinzi masina. Si nici casa. Conditionarea vanzarii de plata debitelor catre stat avute in contul casei, terenului sau masinii comercializate, cum era pana in prezent, ar avea o noima, insa nu exista nicio logica si niciun temei legal pentru care vanzarea unei case poate fi interzisa pentru neplata unei amenzi de circulatie. Mergand pe aceeasi logica defectuoasa a guvernantilor, nu vedem de ce nu am declara ilegala vanzarea caselor, terenurilor si masinilor, si in cazul neplatii celorlalte debite private. De ce ar fi necesar ca datoriile avute la stat sa aiba prioritate in fata celor avute in fata celorlalte persoane fizice sau juridice private?! N-ar fi „normal“ ca vanzatorul sa aduca „dovezi“ ca nu are datorii semnate de toate bancile si institutiile financiare din Romania si din strainatate, de la familie, rude, prieteni si camatari?! Insa cum Codul Fiscal nu are statut de lege organica, prevederile respective sunt in mod clar neconstitutionale. Fiindca in Constitutie scrie negru pe alb ca „regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii se reglementeaza prin lege organica“. Numai ca, mai mult ca sigur, guvernantii se bazeaza pe faptul ca nimeni nu e dispus sa-si manance nervii si banii judecandu-se cu statul si va prefera sa plateasca, din avansul primit de la cumparator, foarte probabil, toate restantele catre stat. In fond, mai important este pentru Guvern sa incaseze birurile prin orice mijloc (chiar daca e neconstitutional), pentru a avea ce cheltui, decat sa respecte dreptul de proprietate al propriilor cetateni.
Va fi interesant de urmarit ce va face Guvernul in momentul in care, in urma majorarii impozitului pe terenul agricol, va trebui sa incaseze birurile de la tarani. Pentru batranii de la sate, care traiesc numai din pensie de agricultor, va fi aproape imposibil sa achite cele cateva milioane de lei pentru putinele hectare pe care le poseda. Singura solutie aflata la indemana lor pentru a plati datoriile catre Fisc ar putea fi vanzarea unei parti din proprietate. Numai ca ea este interzisa tocmai de autorii noului Cod Fiscal, porniti pe golirea buzunarelor contribuabililor si pe umplerea celor bugetare. Vor trece la „executarea silita“ a datornicilor? Ca sa nu mai spunem ca s-ar putea ajunge si la un blocaj al circulatiei terenurilor. Asta desi Bogdan Olteanu afirma ca, „prin pachetul legilor proprietatii, se vor legifera de o maniera europeana, moderna, restituirea proprietatilor imobiliare, cadastrul general, procedurile privind procesele funciare, în scopul simplificarii lor, circulatia juridica a terenurilor în vederea încurajarii gruparii proprietatilor“.

Un fleac... m-au despagubit
Chiar daca legea suprema o permite, practic o nationalizare masiva este imposibila, ar putea sustine actualii guvernanti. Ei ar putea invoca povara enorma a costurilor suportate de stat, care, potrivit Constitutiei, nu poate expropria pe nimeni, decât cu dreapta si prealabila despagubire.
Numai ca si aceasta sintagma este la fel de subiectiva ca si cea de utilitate publica. CEDO este iarasi cea care „lamureste“ problema, intr-o alta decizie mai mult decat ciudata: „Dreptul la o compensare integrala nu poate fi garantat, obiective legitime de utilitate publica, cum sunt cele pe care le urmaresc masurile de reforma economica sau de justitie sociala, pot milita pentru o rambursare inferioara valorii comerciale“. Aceasta a fost motivatia deciziei halucinante de respingere a cererii de despagubire a unor proprietari englezi. Reclamantii contestasera punerea în aplicare a unei legislatii prin care locatarii cu contracte de închiriere pe termen lung erau autorizati sa preia dreptul deproprietate de la proprietarul însusi, la un pret mai redus decât pretul pietei. Curtea a concluzionat în sensul inexistentei unei încalcari a dreptului de proprietate, aducând si un alt argument extrem de important referitor la „beneficiarii“ utilitatii publice. Intr-o formula abracadabranta, CEDO a stabilit ca privarea de proprietate efectuata doar pentru a conferi un beneficiu unei persoane particulare nu poate fi considerata ca fiind de interes public, insa a admis ca transferul obligatoriu de proprietate de la un individ catre altul poate constitui, în functie de circumstante, un scop legitim în promovarea interesului public. În acelasi sens, a aratat ca poate exista interes public chiar în situatia în care comunitatea în sens larg nu se foloseste sau nu se bucura în mod direct de proprietatea de care a fost privata o persoana!!!
In cazul unei nationalizari sau exproprieri masive, pretul pietei nici macar nu mai are sens, justitia neavand dupa ce principii sa se ghideze. Pentru ca, daca nu mai exista proprietate privata in sectorul respectiv, nu poate exista nici pret. Fara pret de piata, „dreapta si prealabila despagubire“ tine numai de decizia arbitrara a legislativului.

Corespondenta e inviolabila, dar nu pentru servicii
Dar de ce este atat de importanta proprietatea privata? „Societatea moderna se bazeaza pe faptul ca individul detine un drept inalienabil la viata
, la libertate si la proprietate (Locke), insa astazi, chiar si in „lumea libera“, ultimul pilon este grav subrezit, si putini realizeaza ca prabusirea lui va duce, de asemenea, la prabusirea pilonului libertatii. Daca proprietatea va fi degradata la nivelul precar al unei posesii de facto, care sa depinda de bunul plac al guvernului sau de favorurile votantilor, va ceda si ultimul pilon, cel al dreptului la inviolabilitatea vietii, care nu se poate sustine singur“, observa, in urma cu 50 de ani, economistul german Wilhelm Ropke. Scandalul creat in legatura cu serviciile secrete (nu doar in Romania, ci si in Statele Unite) si lupta pentru controlul lor arata cat de actuale sunt observatiile lui Ropke. Miza luptei dintre Palate pe tema controlului serviciilor secrete consta tocmai in detinerea monopolului asupra „violarii“ vietii, desi Constitutia pare extrem de clara in acest sens: „Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil“. Numai ca, in fata sigurantei nationale, periclitata de teroristi si spioni, Constitutia trebuie sa cedeze. Asta chiar daca singurii „teroristi“ care au actionat pe teritoriul tarii noastre sunt guvernantii din ultimii 17 ani, care „au atentat“ la economia Romaniei, aflata, cu voia Constitutiei, in majoritate in proprietate publica.

Facturile la mobil si cablu TV nu se mai platesc in avans

Romanii nu vor mai trebui sa plateasca in avans abonamentele pentru telefonia mobila
sau televiziunea prin cablu, iar contractele pe care le vor semna cu orice prestator de servicii
vor fi redactate cu litere suficient de mari pentru a fi vizibile.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor obliga companiile prestatoare de servicii sa faca modificari in contractele redactate in intregime de catre firma care ofera servicii si ale caror clauze nu pot fi negociate de catre client, astfel incat toate prevederile acestora sa fie clare. Reglementarile intra in vigoare de vineri, potrivt presedintelui ANPC, Marian Zlotea.

Potrivit noilor norme ANPC, in cazul serviciilor de televiziune prin cablu, fiecare contract trebuie sa specifice clar toate tarifele si taxele pe care clientul trebuie sa le plateasca, termenele de plata si penalitatile. De asemenea, firma trebuie sa anunte in scris inainte cu 30 de zile daca un contract se prelungeste automat, spune Zlotea.
Firmele de televiziune prin cablu nu vor mai avea voie nici sa ceara plata in avans a serviciilor furnizate, potrivit noilor reglementari.

Si companiile de telefonie mobila vor trebui sa schimbe modul de in care incheie contractele. De exemplu, contractul va trebui sa includa data de incepere a sa si cea de incetare. Potrivit lui Zlotea, clientul va avea dreptul sa intrerupa contractul fara a plati taxe suplimentare, daca inainteaza firmei un preaviz scris de 30 de zile.

De asemenea, normele ANPC prevad ca furnizorii de gaze
naturale si energie termica trebuie sa-si anunte clientii cu 15 zile inainte in cazul in care inceteaza sa mai furnizeze serviciul respectiv. Aceeasi obligatie o au si regiile de apa si canalizare si furnizorii de electricitate, precum si companiile de telefonie mobila sau fixa si de Internet.

Presedintele ANPC spune ca a avut deja discutii cu principalele companii de telefonie mobila, televiziuni digitale sau prin cablu si ca acestea au avut la dispozitie 40 de zile pentru a face modificarile. Zlotea spune ca firmele au fost de acord cu noile cerinte ale ANPC.

Pâna in acest moment, insa, doar cinci companii – Orange, Vodafone, RCS&RDS, UPC si LHT Television - Boom TV – au anuntat ANPC ca au introdus in contractele preformulate clauzele referitoare la informarea clientilor.

Drept urmare, inspectorii ANPC vor controla, saptâmâna viitoare, peste 1300 de firme care colecteaza deseuri municipale, furnizeaza electricitate, energie termica si gaze naturale
sau companii de telefonie fixa si mobila si televiziune prin cablu sau digitala.

Potrivit lui Zlotea, in cazul in care companiile prestatoare de servicii nu respecta prevederile ordinului, vor primi amenzi cuprinse intre 1000 si 3000 de lei si, daca nu vor face modificarile cerute de actul normativ in cinci zile, ar putea fi inchise timp
de sase pâna la 12 luni.

Grecii ne-au împiedicat să ieftinim roamingul

Socialista Katerina Batzeli a obţinut un vot la PE prin care românii vor plăti mai mult decât ceilalţi europeni

Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European a adoptat, miercuri, un amendament depus de o eurodeputată socialistă din Grecia, potrivit căruia utilizatorii de roaming din România şi Bulgaria ar urma să plătească mai mult decât ceilalţi europeni, pentru aceleaşi serviciu, timp
de doi ani. Legislativul comunitar analizează varianta scăderii cu până la 70% a tarifelor de roaming, ca urmare a preţurilor exagerate impuse de furnizori.

Europarlamentarul grec Katerina Batzeli a cerut o derogare pentru ultimele state care au aderat la UE, pe motiv că piaţa de telefonie mobilă în România şi Bulgaria este imatură şi are nevoie de investiţii în scopul dezvoltării reţelelor. Totodată, ea a cerut monitorizarea de către Comisia Europeană a preţurilor din piaţa internă şi realizarea unei analize de impact a aplicării acestei reglementari, în termen de doi ani. Amendamentul Katerinei Batzeli a fost adoptat de către Comisia economică a PE cu sprijinul popularilor şi socialiştilor, singurii care s-au opus fiind liberalii europeni. „Argumentul privind necesitatea unor investiţii considerabile în infrastructură nu mi se pare relevant, din moment ce, în prezent, reţelele de telefonie mobilă acoperă cvasitotalitatea teritoriului României", a subliniat
eurodeputatul PNL Adina Vălean, care a semnalat situaţia, inclusiv ministrului comunicaţiilor. Vălean consideră „bizar, dacă nu suspect, ca un parlamentar european să solicite o derogare pentru un alt stat membru, în condiţiile în care statul vizat nu doreşte acest lucru".

Amendamentul poate fi blocat

Actul normativ privind plafonarea tarifelor de roaming este în plin proces legislativ, amendamentul adoptat de Comisia economică a PE putând fi eliminat în Comisia de industrii şi energie
, până la votul final, programat pentru luna mai.

Mai mult, Adina Vălean i-a trimis o scrisoare în acest sens ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Zsolt Nagy, prin care îi solicită să informeze europarlamentarii români din toate grupurile politice asupra poziţiei oficiale a ţării noastre. „Europarlamentarii români trebuie să acţioneze unitar şi să susţină interesul cetăţenilor lor în grupurile politice din care fac parte", a spus Vălean.

147 milioane de cetăţeni sunt afectaţi de tarifele uriaşe

Regulile competiţiei pe o piaţă liberă nu au funcţionat în domeniul roamingului, în sensul reducerii naturale
a preţurilor – arată specialiştii. 147 milioane de cetăţeni europeni sunt afectaţi în prezent de costurile nejustificat de mari, netransparente şi suspect de asemănătoare între operatorii din statele membre ale UE.

Propunerea de reglementare în domeniul roamingului în reţelele publice de telefonie mobilă a fost avansată spre adoptare de către Comisia Europeană, în procedura de codecizie, Parlamentului European şi Consiliului. Sunt stabilite limite de preţ pentru costurile angro, pentru convorbirile locale (în ţara în care se află utilizatorul de roaming), la dublul preţului mediu
la nivel comunitar, iar pentru convorbirile internaţionale (în alte state membre, inclusiv ţara de origine), la triplul preţului mediu la nivel comunitar. Limita preţului de retail este stabilită la 130% din preţul angro.

Propunerea încurajează şi transparenţa preţurilor, în sensul obligării furnizorilor de servicii de roaming de a informa utilizatorii, la cerere, prin sms sau voce, de costurile practicate.

Ministerul Comunicaţiilor nu îşi face griji

Ministerul român al Comunicaţiilor spune că, în ceea ce priveşte amendamentul deputatului grec, România nu ar trebui să aibă temeri, pentru că Grecia, la nivel de guvern, nu se opune regulamentului tarifelor de roaming în reţele mobile. Oficialii MCTI susţin că în acest moment, la nivel european, nu se mai ridică problema acceptării regulamentului ca atare, ci doar problema stabilirii tarifelor. Dorin Odiaţiu, head of wholesale, international & regulatory Affairs la Orange România, spune că scăderea tarifelor unui serviciu poate fi realizată numai după o reducere prealabilă a costurilor aferente. Acest lucru este valabil şi în cazul serviciului de roaming, deoarece operatorii nu pot practica tarife mai mici decât costurile. "De aceea, tariful de 50 de cenţi pe minut menţionat de Comisia Europeană poate fi evaluat numai în strictă legatură cu costul pe care un operator trebuie să-l suporte pentru a oferi serviciul de roaming", precizează Dorin Odiaţiu. Acesta consideră că reglementarea tarifelor este o măsură excesivă care nu se mai justifică, pentru că nu ar face decât să impună rigiditate în conceperea ofertelor.

Toate bănuielile duc spre Grupul OTE

Surse din Parlamentul European afirmă că în spatele amendamentului Katerinei Batzeli (foto) se ascunde o formă de susţinere a intereselor grupului grecesc OTE, care a investit pe piaţa telefoniei mobile din România, iar acum vrea să obţină profit. Europarlamentarii PSD nu au oprit iniţiativa grecoaicei în cadrul Grupului Socialist din PE, deşi aceasta este o practică frecventă a colegilor lor, atunci când interesele naţionale sunt afectate. Se vehiculează că, dacă socialiştii s-au aliat cu popularii la primul vot, există un acord de culise privind derogarea aplicată României, şi că acesta va funcţiona în următoarele etape. Votul final va fi cel din Parlamentul European la jumătatea lunii mai şi cel din Consiliul de Miniştri. Reamintim că Viviane Reding, Comisarul european luxemburghez responsabil pe domeniu, nu a fost de prea multe ori favorabil României.

Siretul Pascani: afacerile scad

Producatorul de textile Siretul Pascani a inregistrat in primul semestru un profit net de circa 435.000 de lei, fata de pierderile de 2,5 de milioane de lei raportate in prima jumatate a anului trecut, si o cifra de afaceri in scadere cu 20%, de 11,5 milioane lei (3,2 mil. euro). In primele sase lunale anului trecut compania a avut o cifra de afaceri de 14,4 mil. lei. La finele lui 2005, cifra de afaceri a firmei era de 25,8 mil. lei, in scadere cu 41%, iar profitul insuma aproximativ 317.000 lei, fata de nivelul de aproape un milion de lei, din anul precedent. Siretul are ca actionari principali SSIF Broker si SIF Transilvania. Societatea este listata la Categoria a II-a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), capitalizarea bursiera a firmei fiind de 11,7 mil. lei (3,3 mil. euro).

Profitul Compa a scazut cu 25%

Compa Sibiu, unul din principalii producatori de piese auto din Romania, a inregistrat un profit net de aproape 1 mil. euro (3,46 mil. lei) pe primul semestru, in scadere cu aproximativ 25% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cifra de afaceri a avut o scadere de aproximativ 3%, pana la 32,2 mieuro (118 mil. lei) in perioada ianuarie-iunie comparativ cu primul semestru al anului 2005. In lei, evolutia cifrei de afaceri a fost pozitiva, de 1%. Rezultatele la sase luni vin dupa o diminuare cu 40% a profitului net pe primul trimestru comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, evolutie pusa pe seama aprecierii leului fata de euro, potrivit afirmatiilor anterioare ale oficialilor Compa. Livrarile la export ale societatii reprezinta peste 60% din vanzarile totale. Profitul net realizat de companie anul trecut a fost de 1,38 mil. euro (5 mil. lei), fiind in totalitate reinvestit, potrivit raportului pe 2005. Compa este detinuta in proportie de 51,19% de catre asociatia salariatilor (PAS). Actiunile Compa sunt listate la Bursa, capitalizarea bursiera fiind de 41,9 mil. euro. Printre actionari se mai numara fondurile de investitii Broadhurst Investment si Lindsell Enterprises, care controleaza impreuna 7,21% din actiuni, precum si Hiposwiss Fund cu 9,99%.

Crestere Cominco de 45%

Cominco Bucuresti, companie specializata in lucrari de montaj, a raportat pentru primul semestru o crestere cu 45% a cifrei de afaceri pana la 13,6 mil. euro, potrivit reprezentantilor societatii. Reprezentantii nu au putut fi contactati pana la inchiderea editiei pentru comentarii. Compania si-a ma jorat anul acesta capitalul social cu 2,2 milioane de lei (600.000 de euro), ajungand in prezent la circa 4,7 mil. lei (1,3 mil. euro). Compania este detinuta in proportie de 96,6% de persoane fizice, restul fiind detinut de SIF Muntenia, in proportie de 2,5%, sau SC Bivalent cu 0,15%. Societatea Cominco a fost infiintata in 1962 si are ca obiect de activitate constructii industriale, civile, edilitare, energetice, rutiere, hidrotehnice si de montaj. Compania are in prezent 460 de angajati, fata de 500 in anul precedent. Actiunile companiei sunt listate pe piata Rasdaq, ultima tranzactie fiind derulata la pretul de 7,1 lei. La aceasta valoare, capitalizarea bursiera a companiei este de 2 mil. euro.

Afaceri Ductil de 19 mil. euro in sase luni

Ductil Buzau a raportat in primul semestru al anului o cifra de afaceri de 66,1 milioane lei (18,7 milioane de euro), in crestere cu 11% fata de valoarea de 59,5 milioane lei din perioada similara a anului trecut, potrivit datelor furnizate de reprezentantii companiei. Compania a inregistrat un profde 9,1 milioane lei (2,6 milioane de euro), mai mare cu 22% comparativ cu profitul de 7,4 milioane lei aferent primului semestru din 2005. Veniturile companiei au inregistrat o crestere cu 12%, de la 60,5 mil. lei in primele sase luni ale anului trecut la 67,9 mil. lei in 2006. Firma produce sarme si produse derivate in cadrul combinatului Otelu Rosu, dupa ce a inchiriat, in martie 2004, mai multe active ale platformei industriale. Societatea a fost infiintata in 1999, prin divizarea si privatizarea fostei Intreprinderi de Sarma si Produse din Sarma din Buzau. Cele doua firme rezultate sunt Ductil, producator de electrozi de sudura, si Ductil Steel. Ductil este detinut de Air Liquide Welding, prin intermediul Fro SRL Italia, cu 71,35% din capital. Un actionar semnificativ este fondul de investitii Broadhurst, cu o detinere de 11,23%.

Cresc pierderile la THR Marea Neagra

Societatea Turism Hoteluri Restaurante (THR) Marea Neagra, controlata de SIF Transilvania, a inregistrat o cifra de afaceri de 5,27 mil. lei (aproximativ 1,5 mil. euro) pe primul semestru al anului curent, in scadere cu circa 13% fata de valoarea realizata in aceeasi perioada a anului trecut. Compania a inregistrat o pierdere de 6,57 mil. euro (1,8 mil. euro), in crestere cu 15% fata de indicativul precedent. THR Marea Neagra si-a bugetat pentru acest an venituri totale de 41,2 mil. lei (11,8 mil. euro), nivel apropiat de cel din 2005, cand a inregistrat aproape 41 mil. lei (11,5 mil. euro). Totodata, compania estimeaza un profit net de 3,36 mil. lei (0,94 mil. euro) si cheltuieli totale de 37,1 mil. lei (10,45 mil. euro). Firma a fost infiintata in urma fuziunii prin absorbtie dintre Eforie SA si alte patru firme de pe litoral - Venus, Saturn, Miorita Estival 2002 si Carmen Silva - si este controlata in proportie de 87% de SIF Transilvania. In patrimoniu THR Marea Neagra intra 42 de hoteluri, 31 de restaurante si doua aqua park-uri.

Tranzactie cu 5% din Romanta Estival

Un pachet de actiuni reprezentand 4,9% din capitalul social al Romanta Estival 2002 Neptun a fost transferat pe piata Rasdaq, la mijlocul sedintei bursiere de ieri, valoarea tranzactiei ridicandu-se la 555.000 lei (circa 157.000 euro). Cele 300.000 de actiuni au fost schimbate in cadrul unei singure tranzactii, pe piata negocierilor extrabursiere, la un pret de 1,85 lei pe titlu, acelasi nivel ca la inchiderea sedintei precedente. Tranzactia cu actiunile Romanta acoperea, la ora 13:30, circa 25% din lichiditatea totala a pietei Rasdaq. Romanta Estival 2002 este una dintre societatile desprinse din compania Neptun-Olimp si privatizata in anul 2002. SIF Transilvania a vandut, in luna iulie, un pachet de aproape 40% din actiunile societatii Romanta Estival 2002 din Neptun, contra sumei de trei milioane de lei, iesind astfel din structura actionariatului companiei. Potrivit celor mai recente date ale Rasdaq, actionarul majoritar al firmei, cu 78,9% din capital, este Certinvest SRL, impreuna cu Bucegi SA Ploiesti, European Drinks si Ioan Micula.

Uzuc vrea sa prelungeasca creditele

Actionarii Uzuc Ploiesti ar putea aproba la 11 septembrie prelungirea unor credite in valoare de un milion de euro si 2,3 mil. lei care vor fi garantate cu valori mobiliare. In acelasi timp, actionarii companiei vor discuta propunerea de acordare a unei facilitati noi de credit in valoare de 0,5 mil euro si stabilirea unor garantii mobiliare in favoarea BRD-Group Societe Generale. Pentru creditul in lei, contractat de la BCR, actionarii firmei vor discuta de asemenea stabilirea unor garantii mobiliare. Actionarii firmei au respins la inceputul lunii iulie propunerea de retragere a titlurilor companiei de la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti, pentru ca firma nu indeplineste conditiile in acest sens. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis, la jumatatea lunii iunie, ca firmele isi vor putea retrage actiunile de la tranzactionare prin votul Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor doar daca titlurile au valori mici de tranzactionare. Titlurile UZUC sunt incluse pe BVB la categoria nelistate. Compania produce utilaje si linii tehnologice. Actionarul majoritar este firma A1 Impex din Cluj-Napoca.