Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) l-a numit pe Cătălin Niţu, salariat al autorităţii, în calitate
de administrator provizoriu la S.C. Network Press Concept S.A. Bucureşti (fosta RODIPET), până la convocarea AGA pentru desemnarea noului Consiliu de Administraţie.
"Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în baza prevederilor art. 41 alin. (3) din Legea nr. 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările şi completările ulterioare, l-a numit pe domnul Cătălin Niţu, salariat AVAS, în calitate de administrator provizoriu la S.C. Network Press Concept S.A. Bucureşti (fosta S.C. RODIPET S.A. Bucureşti), până la convocarea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) societăţii pentru numirea noului Consiliu de Administraţie (CA)", se arată în comunicatul autorităţii.
În urma convocării AGA de către administratorul provizoriu, AVAS va mandata reprezentanţii săi în AGA să numească noul CA, din care vor face parte şi reprezentanţii Clubului Român de Presă, care a făcut următoarele propuneri: Dan Apostolache, Director Distribuţie, Publimedia International; Rodica Aron, Director Economic, Viaţa medicală; Şerban Barbato, Administrator unic, Media Sport Group; Dan Manea, Director Executiv, Curierul Naţional; Hadrian Mateescu, Director Executiv, Adevărul Holding.
În afară de convocarea AGA şi AGEA, administratorul provizoriu a fost mandatat de către AVAS să identifice în regim de urgenţă şi să transmită autorităţii numele foştilor membri ai CA.
De asemenea, trebuie să transmită AVAS actul constitutiv al societăţii, cu toate actele adiţionale încheiate, procesele verbale şi hotărârile AGA pe perioada în care societatea a fost privatizată, să întocmească un raport privind constatările sale, în calitate de administrator provizoriu, asupra legalităţii deciziilor şi a modului de gestionare a patrimoniului societăţii în perioada în care aceasta a fost privatizată, precum şi să propună AGA aprobarea efectuării unei expertize în vederea stabilirii eventualelor prejudicii cauzate AVAS şi/sau societăţii de către cumpărător.
luni, 17 august 2009
Bursa trece pe roşu după primele 40 de minute din şedinţa de miercuri, cu o scădere de peste 1%
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) trecuse pe roşu după primele 40 de minute de tranzacţionare ale şedinţei de miercuri, în ciuda debutului pozitiv, iar majoritatea indicilor înregistrau scăderi de 1%, în timp ce SIF-urile pierdeau doar 0,7%.
Astfel, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 1,20%, până la 3.596,24 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 1,16%, până la 2.193,83 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 0,69%, până la 17.581,72 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,92%, ajungând la 7.244,83 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 1,04%, până la 345,51 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,92%, până la 522,37 puncte.
Pe piaţa locală, acţiunile SIF Oltenia (SIF5) erau cele mai lichide din piaţă, cu un rulaj de 1,33 milioane lei, şi se ieftiniseră cu 0,56%, la 0,89 lei, în vreme ce titlurile SIF Moldova (SIF2) se depreciau cu 0,64%, la 0,78 lei, pe o lichiditate de 989.600 lei.
Schimburile cu acţiuni SIF Muntenia (SIF4) însumau 346.800 lei, iar titlurile pierdeau 1,55%, la 0,635 lei, în timp ce acţiunile SIF Transilvania (SIF3) afişau un declin de 0,87%, la cotaţia de 0,454 lei, pe un rulaj de 303.471 lei.
Pe sectorul titlurilor bancare
, preţul acţiunilor BRD SocGen (BRD) scădea cu 2,26%, la 8,65 lei, pe suportul unei lichidităţi de 302.050 lei, în schimb, acţiunile Erste Bank (EBS) se scumpeau cu 0,8%, la 88,50 lei, pe fondul unui rulaj de 279.950 lei.
Tranzacţiile cu acţiuni Petrom (SNP) totalizau 251.100 lei, iar titlurile pierdeau 2,32%, la 0,253 lei, iar acţiunile Impact Bucureşti (IMP) se ieftineau cu 5,65%, la 0,401 lei, pe o lichiditate de 105.673 le
Astfel, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 1,20%, până la 3.596,24 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 1,16%, până la 2.193,83 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 0,69%, până la 17.581,72 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,92%, ajungând la 7.244,83 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 1,04%, până la 345,51 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,92%, până la 522,37 puncte.
Pe piaţa locală, acţiunile SIF Oltenia (SIF5) erau cele mai lichide din piaţă, cu un rulaj de 1,33 milioane lei, şi se ieftiniseră cu 0,56%, la 0,89 lei, în vreme ce titlurile SIF Moldova (SIF2) se depreciau cu 0,64%, la 0,78 lei, pe o lichiditate de 989.600 lei.
Schimburile cu acţiuni SIF Muntenia (SIF4) însumau 346.800 lei, iar titlurile pierdeau 1,55%, la 0,635 lei, în timp ce acţiunile SIF Transilvania (SIF3) afişau un declin de 0,87%, la cotaţia de 0,454 lei, pe un rulaj de 303.471 lei.
Pe sectorul titlurilor bancare
, preţul acţiunilor BRD SocGen (BRD) scădea cu 2,26%, la 8,65 lei, pe suportul unei lichidităţi de 302.050 lei, în schimb, acţiunile Erste Bank (EBS) se scumpeau cu 0,8%, la 88,50 lei, pe fondul unui rulaj de 279.950 lei.
Tranzacţiile cu acţiuni Petrom (SNP) totalizau 251.100 lei, iar titlurile pierdeau 2,32%, la 0,253 lei, iar acţiunile Impact Bucureşti (IMP) se ieftineau cu 5,65%, la 0,401 lei, pe o lichiditate de 105.673 le
Fostul director al Electrica Transilvania Nord, Gabriel Ruga, a fost trimis în judecată de DNA
Fostul director al Electrica Transilvania Nord, Gabriel Michael Ruga, a fost trimis în judecată de DNA, alături de alte şapte persoane, pentru nereguli în achiziţiile publice, care au adus un prejudiciu Electrica de peste 40 de miliarde de lei vechi, informează un comunicat remis miercuri.
Astfel, Mihael Gabriel Ruga, director general la filiala S.C. Electrica Transilvania Nord în perioada 2000-2006, în este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată.
În judecată a mai fost trimis Constantin Stoica, director la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord în perioada 2002-2005, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
Petru Morar, fost şef al Serviciului Aprovizionare din cadrul Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord, a fost deferit justiţiei pentru luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată.
Vasile Croitoru va răspunde pentru acuzaţiile de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, spălare de bani, concurenţă neloială, toate în formă continuată. Oana Caraba şi Gabriel Traian Ruga sunt acuzaţi de complicitate la luare de mită şi complicitate la spălare de bani, ambele în formă continuată;
În judecată au fost trimişi şi Dumitru Osman, acţionar şi administrator al S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. TIMIŞOARA, pentru spălare de bani, Petre Neacşu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la spălare de bani, şi Costel Croitoru pentru complicitate la dare de mită şi spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada 2002-2004, un grup infracţional iniţiat şi condus de Vasile Croitoru, în baza unui plan amănunţit, de amploare şi cu mari sume de bani rulate, a furnizat produse
contrafăcute la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Banat (S.I.S.E.) şi S.I.S.E. Transilvania Sud, ambele din cadrul Electrica S.A., în condiţiile în care conducătorii acestor instituţii au încălcat legislaţia referitoare la achiziţiile publice, în schimbul unor foloase materiale. Planul presupunea vânzarea de produse electrice inferioare calitativ, dar purtând fraudulos marca „Siemens”, către sucursale şi filiale ale Electrica S.A., la preţuri supraevaluate.
Astfel, Mihael Gabriel Ruga, director general la filiala S.C. Electrica Transilvania Nord în perioada 2000-2006, în este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată.
În judecată a mai fost trimis Constantin Stoica, director la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord în perioada 2002-2005, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
Petru Morar, fost şef al Serviciului Aprovizionare din cadrul Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord, a fost deferit justiţiei pentru luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată.
Vasile Croitoru va răspunde pentru acuzaţiile de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, spălare de bani, concurenţă neloială, toate în formă continuată. Oana Caraba şi Gabriel Traian Ruga sunt acuzaţi de complicitate la luare de mită şi complicitate la spălare de bani, ambele în formă continuată;
În judecată au fost trimişi şi Dumitru Osman, acţionar şi administrator al S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. TIMIŞOARA, pentru spălare de bani, Petre Neacşu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la spălare de bani, şi Costel Croitoru pentru complicitate la dare de mită şi spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada 2002-2004, un grup infracţional iniţiat şi condus de Vasile Croitoru, în baza unui plan amănunţit, de amploare şi cu mari sume de bani rulate, a furnizat produse
contrafăcute la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Banat (S.I.S.E.) şi S.I.S.E. Transilvania Sud, ambele din cadrul Electrica S.A., în condiţiile în care conducătorii acestor instituţii au încălcat legislaţia referitoare la achiziţiile publice, în schimbul unor foloase materiale. Planul presupunea vânzarea de produse electrice inferioare calitativ, dar purtând fraudulos marca „Siemens”, către sucursale şi filiale ale Electrica S.A., la preţuri supraevaluate.
Libra Bank a încheiat un parteneriat cu Fondul de Garantare a Creditului Rural pentru finanţarea IMM
Libra Bank a semnat un parteneriat cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) pentru susţinerea finanţării IMM-urilor din România, care au acum acces, prin bancă, la fondurile europene alocate dezvoltarii sectorului agricol, a anunţat miercuri Libra Bank.
"Prin acest parteneriat, Libra Bank, în calitatea sa de co-finanţator al proiectelor, ajuta IMM-urile să acceseze mai usor şi mai rapid fondurile europene, pe baza garanţiilor asigurate de FGCR", se arată în comunicatul băncii.
Astfel, printre beneficiarii acestui program se află societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţiile de fermieri şi consiliile locale care desfăşoară activităţi în domeniul agricol.
Suma garantată de FGCR poate ajunge până la 50% din valoarea creditului pe termen scurt şi până la 100% în cazul creditului de investiţii, acordate pentru co-finanţarea beneficiarilor programelor SAPARD, FEADR, FEP şi FEGA.
Banca a lansat două noi produse pentru IMM-uri, prin care acestea îşi pot acoperi necesarul de co-finanţare. Acestea sunt creditul de investiţii, pentru completarea până la 100% a surselor proprii şi creditul destinat pre-finanţării nevoilor clientului până la încasarea banilor de la autoritatea de management.
În prezent, clienţii IMM ocupă aproximativ 50% din portofoliul de credite al Libra Bank, urmaţi de cei din sfera profesiilor liberale cu 40% şi de clientii persoane fizice cu 10%.
"Prin acest parteneriat, Libra Bank, în calitatea sa de co-finanţator al proiectelor, ajuta IMM-urile să acceseze mai usor şi mai rapid fondurile europene, pe baza garanţiilor asigurate de FGCR", se arată în comunicatul băncii.
Astfel, printre beneficiarii acestui program se află societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţiile de fermieri şi consiliile locale care desfăşoară activităţi în domeniul agricol.
Suma garantată de FGCR poate ajunge până la 50% din valoarea creditului pe termen scurt şi până la 100% în cazul creditului de investiţii, acordate pentru co-finanţarea beneficiarilor programelor SAPARD, FEADR, FEP şi FEGA.
Banca a lansat două noi produse pentru IMM-uri, prin care acestea îşi pot acoperi necesarul de co-finanţare. Acestea sunt creditul de investiţii, pentru completarea până la 100% a surselor proprii şi creditul destinat pre-finanţării nevoilor clientului până la încasarea banilor de la autoritatea de management.
În prezent, clienţii IMM ocupă aproximativ 50% din portofoliul de credite al Libra Bank, urmaţi de cei din sfera profesiilor liberale cu 40% şi de clientii persoane fizice cu 10%.
În Marea Britanie se închid săptămânal 52 de baruri din cauza recesiunii
În prima
jumătate a anului, în Marea Britanie, s-au închis în medie 52 de baruri în fiecare săptămână, cu o treime mai mult faţă de perioada similară din 2008, a anunţat miercuri Asociaţia britanică a berii şi a barurilor, conform BBC News.
Barurile din micile comunităţi sunt cele mai vulnerabile în faţa mediului economic actual, în contextul în care oamenii din aceste localităţi au fost loviţi de efectele negative ale crizei.
Cercetările asociaţiei arată că barurile care oferă şi alimente rezistă mult mai bine efectelor recesiunii.
Îm acest timp, francize ale barurilor şi cafenelelor de renume se deschid la o rată
de două pe săptămână, mai arată asociaţia.
"Barurile se diversifică, dar, din păcate, dacă acestea sunt localizate într-o comunitate, nu se pot transforma în cele la modă, din centrele oraşelor", a declarat un purtător de cuvânt al asociaţiei.
Acesta a adăugat că recesiunea are un impact major. Din ce în ce mai puţine persoane cheltuie bani
în baruri, îndiferent de locul unde se află acestea.
Rata de închidere a barurilor a atins cel mai ridicat nivel din 1990, când au început să fie contorizate datele din sector.
Astfel, numărul barurilor a scăzut cu 2.377 în ultimul an, la 53.466 baruri.
jumătate a anului, în Marea Britanie, s-au închis în medie 52 de baruri în fiecare săptămână, cu o treime mai mult faţă de perioada similară din 2008, a anunţat miercuri Asociaţia britanică a berii şi a barurilor, conform BBC News.
Barurile din micile comunităţi sunt cele mai vulnerabile în faţa mediului economic actual, în contextul în care oamenii din aceste localităţi au fost loviţi de efectele negative ale crizei.
Cercetările asociaţiei arată că barurile care oferă şi alimente rezistă mult mai bine efectelor recesiunii.
Îm acest timp, francize ale barurilor şi cafenelelor de renume se deschid la o rată
de două pe săptămână, mai arată asociaţia.
"Barurile se diversifică, dar, din păcate, dacă acestea sunt localizate într-o comunitate, nu se pot transforma în cele la modă, din centrele oraşelor", a declarat un purtător de cuvânt al asociaţiei.
Acesta a adăugat că recesiunea are un impact major. Din ce în ce mai puţine persoane cheltuie bani
în baruri, îndiferent de locul unde se află acestea.
Rata de închidere a barurilor a atins cel mai ridicat nivel din 1990, când au început să fie contorizate datele din sector.
Astfel, numărul barurilor a scăzut cu 2.377 în ultimul an, la 53.466 baruri.
Piraeus Bank întrerupe programul cu publicul şi unele servicii la finalul săptămânii
Piraeus Bank opreşte programul
de lucru cu publicul vineri, începând cu ora 16, şi sâmbătă, precum şi serviciul de operaţiuni bancare
prin internet şi plăţile cu unele carduri
la comercianţi la sfârşitul acestei săptămâni, pentru îmbunătăţirea sistemului informatic, a anunţat miercuri banca.
Astfel, începând de vineri, 24 iulie, ora 16, unităţile Piraeus Bank nu vor mai avea program de lucru cu publicul, iar sucursalele Unirii şi Afumaţi ale băncii vor fi închise sâmbătă, 25 iulie.
De asemenea, clienţii băncii nu vor putea folosi cardurile de debit Shop&Cash emise de Piraeus Bank pentru plata cu cardul la comercianţi începând de vineri, ora 20, până duminică, ora 24, dar reţeaua de POS-uri a băncii va fi operaţională pe parcursul acestei perioade atât pentru cardurile de credit
emise de Piraeus Bank, cât şi pentru cardurile emise de alte bănci.
Cardurile de credit Piraeus Visa Classic şi Visa Exclusive Gold, emise de Piraeus Bank, pot fi utilizate în intervalul menţionat, atât la comercianţi, cât şi la ATM-uri din reţeaua proprie sau reţelele altor bănci.
Cardurile Piraeus Bank vor putea fi folosite pentru retrageri de numerar şi interogări de sold la bancomatele băncii (ATM), care vor procesa aceleaşi operaţiuni şi pentru cardurile Visa şi Mastercard emise de alte bănci.
În intevalul vineri, ora 20, şi duminică, ora 24, clienţii nu vor putea folosi nici serviciul de operaţiuni bancare prin internet al băncii, Piraeus Online Banking, mai arată comunicatul.
"În perioada 24 – 26 iulie 2009, Piraeus Bank România va efectua operaţiuni de modernizare a sistemelor IT ale băncii. Acestă masură va conduce la creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite de bancă, clienţilor săi", se mai arată în comunicat.
Serviciul Call Center al băncii va fi însă disponibil fără întrerupere.
La jumătatea acestui an, Piraeus Bank România avea o reţea de 241 bancomate şi 763 de aparate pentru plata cu cardul la comercianţi (POS).
de lucru cu publicul vineri, începând cu ora 16, şi sâmbătă, precum şi serviciul de operaţiuni bancare
prin internet şi plăţile cu unele carduri
la comercianţi la sfârşitul acestei săptămâni, pentru îmbunătăţirea sistemului informatic, a anunţat miercuri banca.
Astfel, începând de vineri, 24 iulie, ora 16, unităţile Piraeus Bank nu vor mai avea program de lucru cu publicul, iar sucursalele Unirii şi Afumaţi ale băncii vor fi închise sâmbătă, 25 iulie.
De asemenea, clienţii băncii nu vor putea folosi cardurile de debit Shop&Cash emise de Piraeus Bank pentru plata cu cardul la comercianţi începând de vineri, ora 20, până duminică, ora 24, dar reţeaua de POS-uri a băncii va fi operaţională pe parcursul acestei perioade atât pentru cardurile de credit
emise de Piraeus Bank, cât şi pentru cardurile emise de alte bănci.
Cardurile de credit Piraeus Visa Classic şi Visa Exclusive Gold, emise de Piraeus Bank, pot fi utilizate în intervalul menţionat, atât la comercianţi, cât şi la ATM-uri din reţeaua proprie sau reţelele altor bănci.
Cardurile Piraeus Bank vor putea fi folosite pentru retrageri de numerar şi interogări de sold la bancomatele băncii (ATM), care vor procesa aceleaşi operaţiuni şi pentru cardurile Visa şi Mastercard emise de alte bănci.
În intevalul vineri, ora 20, şi duminică, ora 24, clienţii nu vor putea folosi nici serviciul de operaţiuni bancare prin internet al băncii, Piraeus Online Banking, mai arată comunicatul.
"În perioada 24 – 26 iulie 2009, Piraeus Bank România va efectua operaţiuni de modernizare a sistemelor IT ale băncii. Acestă masură va conduce la creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite de bancă, clienţilor săi", se mai arată în comunicat.
Serviciul Call Center al băncii va fi însă disponibil fără întrerupere.
La jumătatea acestui an, Piraeus Bank România avea o reţea de 241 bancomate şi 763 de aparate pentru plata cu cardul la comercianţi (POS).
Cursul de referinţă a coborât uşor, la 4,2356 lei/euro, pe fondul lipsei tranzacţiilor din piaţă
Cursul de referinţă al băncii centrale a coborât uşor miercuri, cu 0,05% până la 4,2356 lei/euro, după o întărire uşoară a monedei naţionale în prima
parte a zilei, urmată de stagnare, pe o piaţă apatică şi fără multe tranzacţii.
Marţi, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2378 lei/euro.
Leul a înregistrat fluctuaţii slabe în prima parte a şedinţei de miercuri şi, după o uşoară apreciere în primele tranzacţii, de la 4,2375 la 4,2340 unităţi/euro, s-a stabilizat în jurul prânzului în apropiere de 4,2350 unităţi/euro. La 13:15, băncile cumpărau un euro cu 4,2338 lei şi îl vindeau cu 4,2365 lei.
"Piaţa este foarte liniştită şi nu se întâmplă mai nimic, leul practic stagnând pe parcursul şedinţei. Probabil este o zi de stabilizare pentru întreaga regiune", a spus un dealer bancar
, pentru NewsIn.
În regiune, zlotul s-a întărit iniţial de la 4,2813 până la 4,2645 unităţi/euro, nivel la care a stagnat ulterior, în timp ce forintul s-a apreciat în debutul şedinţei de la 272,8 la 271,25 unităţi/euro, şi, după o scurtă depreciere, a revenit în jurul nivelului de 271,6 unităţi/euro.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă afişat miercuri de BNR a urcat cu 0,15%, la 2,9843 lei/dolar, faţă de şedinţa precedentă, când s-a situat la 2,9797 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a depreciat uşor în prima parte a zilei, de la 1,4170 la 1,4220 unităţi/euro, după care a revenit în apropierea cotaţiilor iniţiale. La 13:15, ora României, euro era cotat la 1,4188 dolari.
În piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight au urcat la aproximativ 10-11% pe an, deasupra dobânzii de politică monetară, de 9%.
parte a zilei, urmată de stagnare, pe o piaţă apatică şi fără multe tranzacţii.
Marţi, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2378 lei/euro.
Leul a înregistrat fluctuaţii slabe în prima parte a şedinţei de miercuri şi, după o uşoară apreciere în primele tranzacţii, de la 4,2375 la 4,2340 unităţi/euro, s-a stabilizat în jurul prânzului în apropiere de 4,2350 unităţi/euro. La 13:15, băncile cumpărau un euro cu 4,2338 lei şi îl vindeau cu 4,2365 lei.
"Piaţa este foarte liniştită şi nu se întâmplă mai nimic, leul practic stagnând pe parcursul şedinţei. Probabil este o zi de stabilizare pentru întreaga regiune", a spus un dealer bancar
, pentru NewsIn.
În regiune, zlotul s-a întărit iniţial de la 4,2813 până la 4,2645 unităţi/euro, nivel la care a stagnat ulterior, în timp ce forintul s-a apreciat în debutul şedinţei de la 272,8 la 271,25 unităţi/euro, şi, după o scurtă depreciere, a revenit în jurul nivelului de 271,6 unităţi/euro.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă afişat miercuri de BNR a urcat cu 0,15%, la 2,9843 lei/dolar, faţă de şedinţa precedentă, când s-a situat la 2,9797 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a depreciat uşor în prima parte a zilei, de la 1,4170 la 1,4220 unităţi/euro, după care a revenit în apropierea cotaţiilor iniţiale. La 13:15, ora României, euro era cotat la 1,4188 dolari.
În piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight au urcat la aproximativ 10-11% pe an, deasupra dobânzii de politică monetară, de 9%.
Neimpozitarea profitului reinvestit ar putea fi introdusa de la inceputul anului viitor
Neimpozitarea profitului reinvestit ar putea fi introdusa, de la inceputul anului viitor, fiind luata in calcul data de 1 ianuarie 2010, a anuntat, miercuri, ministrul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, Constantin Nita, citat de NewsIn. "Pentru neimpozitarea profitului reinvestit trebuie modificat codul fiscal, iar in acest an, acest lucru nu mai este posibil. Poate fi luat in calcul de la 1 ianuarie 2010", a spus Nita.
Acesta a declarat ca, in acest an, se astepta la o crestere economica de -6%. Legat de impozitul minim, ministrul Nita a mai precizat ca PSD a prezentat colegilor din coalitie un program de masuri anticriza, printre care se regaseste si eliminarea impozitului minim.
Constantin Nita a declarat recent ca promovarea legii cu privire la scutirea de impozit pe profitul reinvestit face parte din masurile prioritare ale institutiei.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat recent ca masura privind neimpozitarea profitului reinvestit, care va fi introdusa in noul Cod Fiscal, va fi aplicata incepand cu 2010.
Potrivit presedintelui Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, adoptarea legii privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit ar amplifica investitiile a cel putin 30 la suta dintre IMM-urile din Romania. Potrivit acestuia, intrarea in vigoare a legii amintite ar avea ca prim efect compensarea diminuarii nivelului de creditare, care a scazut considerabil in a doua parte a anului 2008.
Acesta a declarat ca, in acest an, se astepta la o crestere economica de -6%. Legat de impozitul minim, ministrul Nita a mai precizat ca PSD a prezentat colegilor din coalitie un program de masuri anticriza, printre care se regaseste si eliminarea impozitului minim.
Constantin Nita a declarat recent ca promovarea legii cu privire la scutirea de impozit pe profitul reinvestit face parte din masurile prioritare ale institutiei.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat recent ca masura privind neimpozitarea profitului reinvestit, care va fi introdusa in noul Cod Fiscal, va fi aplicata incepand cu 2010.
Potrivit presedintelui Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, adoptarea legii privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit ar amplifica investitiile a cel putin 30 la suta dintre IMM-urile din Romania. Potrivit acestuia, intrarea in vigoare a legii amintite ar avea ca prim efect compensarea diminuarii nivelului de creditare, care a scazut considerabil in a doua parte a anului 2008.
Cursul de schimb leu/euro va urca la 5 lei dupa alegerile prezidentiale
Leul se va deprecia puternic in cea de-a doua parte a anului, ajungånd chiar si la un nivel de 5 lei pentru un euro, sustin surse avizate din piata. Si analistii economici cred ca deteriorarea fundamentelor economice va pune presiune pe cursul de schimb. Mai mult, ei trag un semnal de alarma si in ceea ce priveste cheltuielile bugetare exagerate, girate de Guvern. De altfel, Mihai Tanasescu, reprezentantul României la Fondul Monetar International (FMI), avertizeaza ca tara noastra nu isi va putea respecta tintele convenite cu FMI, afirmånd ca în trimestrele II si III scaderea economica va fi mai mare decât cea din primul trimestru.
Analistii economici nu vad cu ochi buni
evolutia economiei romanesti in cea de-a doua jumatate a anului. Ei avertizeaza asupra cheltuielilor bugetare exagerate care vor trage leul in jos.
„Evolutia cursului depinde foarte mult de misiunea FMI in Romania si de cum va aprecia Fondul deficitele trimestriale, deficitul total, rata de crestere negativa a PIB. Cred ca misiunea va avea o mai mare intelegere pentru ceea ce Guvernul se va stradui sa explice si nu ne va penaliza. Totusi, ar trebui „sa-i doara” cresterea cheltuielilor bugetare cu personalul. In urmatoarele luni, leul va fi supus sub presiune, situandu-se in jurul valorii de 4,3-4,35 lei, pentru ca spre finalul anului sa se revigoreze la aproximativ 4,15-4,2 lei. Cu siguranta, Banca Nationala a Romaniei (BNR) va interveni atunci cand va considera necesar, iar cheltuielile pentru mentinerea cursului nu vor fi de nesuportat. De asemenea, nu cred ca va fi o navala a speculatorilor, insa gestiunea defectuoasa a cheltuielilor bugetare va contribui foarte mult la deprecierea monedei nationale”, ne-a declarat analistul financiar
Bogdan Baltazar. In prezent, tendinta cursului de schimb este de depreciere, pentru ca economia romaneasca merge mai prost decat cea europeana, considera si Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA). „Banii de la FMI ajuta la stabilizarea cursului, dar aceasta nu poate fi de durata, iar BNR va interveni pe piata valutara in functie de disponibilitatea de a cheltui din rezerve, dar nu mai mult de luna noiembrie. Este posibil sa asistam la un scenariu asemanator cu cel din 1996, cand pana la alegerile prezidentiale cursul a fost mentinut artificial in jurul valorii de 3.500 de lei, pentru ca apoi leul sa se deprecieze pana la valoarea de 9.500 de lei. Abia in februarie 1997, cursul s-a stabilizat la 7.500 de lei. In plus, este un interes al Ministerului Finantelor Publice ca moneda nationala sa se deprecieze, pentru ca ei se imprumuta in lei”, ne-a spus analistul Liviu Voinea. In schimb, Ionut Dumitru, economist-sef la Raiffeisen Bank, este de parere ca leul ar putea sa aiba o evolutie stabila in raport cu euro, cu sanse de usoara apreciere spre sfarsitul anului, in masura in care lucrurile decurg normal atat la nivel intern, cat si international. „Scenariul nostru de baza presupune un curs de 4,2 euro/RON in septembrie si de 4,1 euro/RON in decembrie. Acest scenariu are la baza cel putin doua ipoteze fundamentale, si anume ca mediul economic international se va imbunatati, iar la nivel intern autoritatile romane vor lua toate deciziile necesare pentru a indeplini conditionalitatile acordului cu FMI. Riscul cel mai mare pentru leu este legat de evolutia acordului cu FMI si de lipsa de angajament a Guvernului de a implementa ceea ce este necesar pentru a tine sub control deficitul bugetar. Mizam pe faptul ca BNR va continua sa intervina in piata valutara, daca va fi cazul, in conditiile in care continuarea deprecierii leului nu mai este justificata (in principal datorita ajustarii mult prea rapide a deficitului de cont curent) si ar aduce efecte negative foarte importante in economie”, ne-a declarat Ionut Dumitru.
BNR sta de veghe la stabilitatea pietei valutare
Banca Nationala este pregatita sa asigure
stabilitatea pietei valutare, atâta vreme cât suntem în parametrii actuali, a precizat, marti, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, într-o dezbatere televizata. ,,Cei care s-au încumetat sa spuna unde va fi leul în septembrie, octombrie sau noiembrie îsi exprima niste vise. Pe aceasta piata valutara, unde e calm, jocul îl fac cam 80 de banci, dintre care aproximativ 30 sunt românesti. Nu oamenii de afaceri fac jocurile pe aceasta piata, ci bancile”, a spus Adrian Vasilescu. Pentru a combate criza economica, în acest moment nu a mai ramas mare lucru de facut, a precizat, cu acest prilej, consilierul guvernatorului.
Analistii economici nu vad cu ochi buni
evolutia economiei romanesti in cea de-a doua jumatate a anului. Ei avertizeaza asupra cheltuielilor bugetare exagerate care vor trage leul in jos.
„Evolutia cursului depinde foarte mult de misiunea FMI in Romania si de cum va aprecia Fondul deficitele trimestriale, deficitul total, rata de crestere negativa a PIB. Cred ca misiunea va avea o mai mare intelegere pentru ceea ce Guvernul se va stradui sa explice si nu ne va penaliza. Totusi, ar trebui „sa-i doara” cresterea cheltuielilor bugetare cu personalul. In urmatoarele luni, leul va fi supus sub presiune, situandu-se in jurul valorii de 4,3-4,35 lei, pentru ca spre finalul anului sa se revigoreze la aproximativ 4,15-4,2 lei. Cu siguranta, Banca Nationala a Romaniei (BNR) va interveni atunci cand va considera necesar, iar cheltuielile pentru mentinerea cursului nu vor fi de nesuportat. De asemenea, nu cred ca va fi o navala a speculatorilor, insa gestiunea defectuoasa a cheltuielilor bugetare va contribui foarte mult la deprecierea monedei nationale”, ne-a declarat analistul financiar
Bogdan Baltazar. In prezent, tendinta cursului de schimb este de depreciere, pentru ca economia romaneasca merge mai prost decat cea europeana, considera si Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA). „Banii de la FMI ajuta la stabilizarea cursului, dar aceasta nu poate fi de durata, iar BNR va interveni pe piata valutara in functie de disponibilitatea de a cheltui din rezerve, dar nu mai mult de luna noiembrie. Este posibil sa asistam la un scenariu asemanator cu cel din 1996, cand pana la alegerile prezidentiale cursul a fost mentinut artificial in jurul valorii de 3.500 de lei, pentru ca apoi leul sa se deprecieze pana la valoarea de 9.500 de lei. Abia in februarie 1997, cursul s-a stabilizat la 7.500 de lei. In plus, este un interes al Ministerului Finantelor Publice ca moneda nationala sa se deprecieze, pentru ca ei se imprumuta in lei”, ne-a spus analistul Liviu Voinea. In schimb, Ionut Dumitru, economist-sef la Raiffeisen Bank, este de parere ca leul ar putea sa aiba o evolutie stabila in raport cu euro, cu sanse de usoara apreciere spre sfarsitul anului, in masura in care lucrurile decurg normal atat la nivel intern, cat si international. „Scenariul nostru de baza presupune un curs de 4,2 euro/RON in septembrie si de 4,1 euro/RON in decembrie. Acest scenariu are la baza cel putin doua ipoteze fundamentale, si anume ca mediul economic international se va imbunatati, iar la nivel intern autoritatile romane vor lua toate deciziile necesare pentru a indeplini conditionalitatile acordului cu FMI. Riscul cel mai mare pentru leu este legat de evolutia acordului cu FMI si de lipsa de angajament a Guvernului de a implementa ceea ce este necesar pentru a tine sub control deficitul bugetar. Mizam pe faptul ca BNR va continua sa intervina in piata valutara, daca va fi cazul, in conditiile in care continuarea deprecierii leului nu mai este justificata (in principal datorita ajustarii mult prea rapide a deficitului de cont curent) si ar aduce efecte negative foarte importante in economie”, ne-a declarat Ionut Dumitru.
BNR sta de veghe la stabilitatea pietei valutare
Banca Nationala este pregatita sa asigure
stabilitatea pietei valutare, atâta vreme cât suntem în parametrii actuali, a precizat, marti, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, într-o dezbatere televizata. ,,Cei care s-au încumetat sa spuna unde va fi leul în septembrie, octombrie sau noiembrie îsi exprima niste vise. Pe aceasta piata valutara, unde e calm, jocul îl fac cam 80 de banci, dintre care aproximativ 30 sunt românesti. Nu oamenii de afaceri fac jocurile pe aceasta piata, ci bancile”, a spus Adrian Vasilescu. Pentru a combate criza economica, în acest moment nu a mai ramas mare lucru de facut, a precizat, cu acest prilej, consilierul guvernatorului.
Ministerul Economiei vrea recunoaşterea Asociaţiei Române a GPL-ului ca fiind de utilitate publică
Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care cere recunoaşterea Asociaţiei Române a Gazului Petrolier Lichefiat (GPL) ca fiind de utilitate publică.
După avizarea proiectului de către Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Concurenţei şi Curtea de Conturi, acesta se va transmite în vederea avizării Consiliului Consultativ de către Secretariatul general al Guvernului.
Asociaţia Română a Gazului Petrolier Lichefiat este o asociaţie profesională non-profesională, neguvernamentală, independentă, cu personalitate juridică care s-a înfiinţat în anul 1996 ca asociaţie profesională a agenţilor economici, operatorilor şi specialiştilor din domeniul GPL din România.
Constituirea Asociaţiei a avut la bază acordul de voinţă a 29 de membri fondatori, dintre care 20 de persoane juridice şi 9 persoane fizice, iar actul constitutiv întocmit în cursul anului 2008 cuprinde 34 de societăţi comerciale care au activităţi de producere, distribuire, comercializare precum şi servicii din domeniul GPL care asigură peste 85% din piaţa GPL din România.
"Potrivit statutului Asociaţiei Române a Gazului Petrolier Lichefiat, activitatea Asociaţiei are în vedere rezolvarea unor probleme comune ale membrilor săi şi în interesul acestora, vizând în principal reprezentarea intereselor generale în domeniul siguranţei exploatării echipamentelor, sensibilizarea opiniei publice cu privire la protecţia mediului ambiant, recunoaşterea gazului petrol lichefiat ca parte integrantă a resurselor energetice nepoluante din România şi a potenţialului de creştere a utilizării acestuia, promovarea legalităţii şi a eticii profesionale în activitatea economică şi în raporturile dintre asociaţi, precum şi promovarea normelor concurenţei loiale, care asigură şanse egale fiecărui operator economic şi sprijinirea membrilor Asociaţiei prin asistenţă comercială, fiscală şi juridică în vederea fundamentării deciziilor acestora în activităţile lor practice", se arată în proiectul de act normativ postat miercuri pe portalul Ministerului Economiei.
Activitatea Asociaţiei se desfăşoară de peste de trei ani, fiind confirmată ca persoană juridică încă din anul 1996.
Asociaţia a fost legalizată prin Sentinţa Civilă nr. 245/28.10.1996 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, prin care s-a dispus înregistrarea sa în Registrul Persoanelor Juridice.
După avizarea proiectului de către Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Concurenţei şi Curtea de Conturi, acesta se va transmite în vederea avizării Consiliului Consultativ de către Secretariatul general al Guvernului.
Asociaţia Română a Gazului Petrolier Lichefiat este o asociaţie profesională non-profesională, neguvernamentală, independentă, cu personalitate juridică care s-a înfiinţat în anul 1996 ca asociaţie profesională a agenţilor economici, operatorilor şi specialiştilor din domeniul GPL din România.
Constituirea Asociaţiei a avut la bază acordul de voinţă a 29 de membri fondatori, dintre care 20 de persoane juridice şi 9 persoane fizice, iar actul constitutiv întocmit în cursul anului 2008 cuprinde 34 de societăţi comerciale care au activităţi de producere, distribuire, comercializare precum şi servicii din domeniul GPL care asigură peste 85% din piaţa GPL din România.
"Potrivit statutului Asociaţiei Române a Gazului Petrolier Lichefiat, activitatea Asociaţiei are în vedere rezolvarea unor probleme comune ale membrilor săi şi în interesul acestora, vizând în principal reprezentarea intereselor generale în domeniul siguranţei exploatării echipamentelor, sensibilizarea opiniei publice cu privire la protecţia mediului ambiant, recunoaşterea gazului petrol lichefiat ca parte integrantă a resurselor energetice nepoluante din România şi a potenţialului de creştere a utilizării acestuia, promovarea legalităţii şi a eticii profesionale în activitatea economică şi în raporturile dintre asociaţi, precum şi promovarea normelor concurenţei loiale, care asigură şanse egale fiecărui operator economic şi sprijinirea membrilor Asociaţiei prin asistenţă comercială, fiscală şi juridică în vederea fundamentării deciziilor acestora în activităţile lor practice", se arată în proiectul de act normativ postat miercuri pe portalul Ministerului Economiei.
Activitatea Asociaţiei se desfăşoară de peste de trei ani, fiind confirmată ca persoană juridică încă din anul 1996.
Asociaţia a fost legalizată prin Sentinţa Civilă nr. 245/28.10.1996 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, prin care s-a dispus înregistrarea sa în Registrul Persoanelor Juridice.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
