vineri, 18 septembrie 2009

Comisiile si martorii "vecini" pot decide in locul proprietarului care este terenul retroceda

In scopul accelerarii actiunii de eliberare a titlurilor de proprietate si de punere in posesie, comisiile pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor au obligatia sa comunice persoanelor carora li s-a stabilit dreptul de proprietate, in scris, cu confirmare de primire, data si locul unde se va face punerea in posesie", se stabileste printr-o ordonanta de urgenta adoptata recent de guvern. "In cazul in care persoanele carora li s-a facut comunicarea sau imputernicitii acestora nu se vor prezenta la data si locul stabilite, operatiunea de punere in posesie si de intocmire a proceselor-verbale se va face de catre comisiile locale, in prezenta unor martori, de regula proprietari pusi in posesie in vecinatate" - stabileste actul normativ. Daca persoanele in cauza nu se prezinta nici pentru inmanarea titlurilor de proprietate, acestea vor fi expediate tot prin posta, cu confirmare de primire. In fine, actul normativ mai prevede ca, pana la data de 31 decembrie 2002 (data la care guvernul si-a propus sa incheie aceasta operatiune - n.n.), eliberarea titlurilor de proprietate se va face gratuit, toate costurile urmand a fi suportate de stat. Probabil ca aceasta procedura va urgenta eliberarea titlurilor de proprietate, dar, uzand de corespondenta prin posta si nu de discutii la fata locului pe baza de dovezi, scripte funciare etc., dar, mai ales, folosind drept martori "proprietari pusi in posesie in vecinatate", cu care, de multe ori, cei interesati se afla in litigiu, se poate ajunge la mari abuzuri.

O firma bucuresteana de... dulgherie incearca sa blocheze privatizarea combinatului Siderca

Aflata in pragul finalizarii, privatizarea combinatului siderurgic de la Calarasi cu firma italiana AFN Acciaerie Beltrame este pusa sub semnul intrebarii, ca urmare a interventiei unei firme bucurestene, care-si revendica drepturi insumand cateva zeci de milioane de dolari asupra bunurilor SC Siderca. Este vorba de SC Lemtrans International Prod Com SA Bucuresti, avand ca obiect de activitate "fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii" (?! - n.n.), care a preluat, prin concesionare, de la Geomin SA Bucuresti, o creanta de circa 10 milioane de dolari (contravaloarea unor transporturi de carbune cocsificabil efectuate prin 1996 - n.n.) ce urmeaza a fi recuperata de la SC Siderca Calarasi. In contul acestei creante, care, intre timp, a ajuns la cateva zeci de milioane de dolari, ca urmare a aplicarii majorarilor si penalizarilor, Lemtrans se opune constituirii societatii mixte Donasid, in care Siderca urmeaza sa detina 49 la suta din actiuni si Beltrame 51 la suta. Mai mult, "dulgherii" de la Lemtrans International Prod Com sustin ca au o oferta pentru privatizarea combinatului din Calarasi, cel putin la fel de buna ca si cea a companiei italiene Beltrame. De altfel, dupa o saptamana de cautari (telefoanele indicate de Camera de Comert fie nu mai exista, de mult, fie apartin unor case particulare, care habar nu au de Lemtrans - n.n.) am reusit sa vorbim cu patronul acestei societati, dl. Constantin S. Bercaru, care ne-a confirmat ca a apelat la justitie, pentru a recupera aceasta creanta si ca firma sa ofera pentru privatizarea SC Siderca "o solutie romaneasca, cu investitori importanti". Directorul general al SC Siderca, Gheorghe Scarlea, si juristul Tudorita Mitea ne-au declarat, la randul lor, ca interventia firmei Lemtrans este nelegala. "Potrivit art. 238 din Legea 31/1990, oricare creditor al societatii care fuzioneaza sau se divide, avand o creanta anterioara publicarii proiectului de fuziune sau divizare, poate face opozitie, in conditiile art. 62. Or, forma de participare a SC Siderca SA la infiintarea SC Donasid nu se incadreaza in prevederile art. 238, intrucat SC Siderca nu fuzioneaza si nici nu-si micsoreaza patrimoniul prin divizare, ci, in contul bunurilor aduse ca aport in natura, combinatul beneficiaza de actiuni la Donasid, capitalul social al societatii ramanand neschimbat", precizeaza reprezentantii SC Siderca. Secretarul de stat Gheorghe Musliu, de la APAPS, ne-a declarat ca incercarile firmei Lemtrans de a bloca privatizarea SC Siderca sunt netemeinice si nelegale, dar ca "aceste demersuri creeaza incurcaturi pentru toata lumea, partenerii italieni nefiind deloc incantati de un conflict in justitie, care, in Romania, poate dura cativa ani". In fine, cel mai mare creditor al SC Siderca, dupa bugetele statului, si anume Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, cu o creanta de circa 45 de milioane de dolari, considera ca demersurile firmei bucurestene sunt lipsite de sanse. "Infiintarea societatii comerciale mixte Donasid este benefica, pe de o parte, pentru toti creditorii combinatului, care vor incepe sa-si primeasca, esalonat, banii, iar pe de alta parte, pentru locuitorii orasului Calarasi, care isi vor redobandi locurile de munca", ne-a declarat presedintele AVAB, Ionel Blanculescu.

Euro s-a apreciat din nou fata de dolar

Cursul monedei unice europene a depasit, marti, moneda americana, atingand cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, dupa publicarea datelor economice pozitive referitoare la zona euro, informeaza Financial Times. Euro era tranzactionat, in cursul diminetii, la 1,004 dolari pe unitate. La sfarsitul saptamanii trecute, moneda unica a inregistrat o evolutie similara, ajungand la un curs de 1,003 dolari pe unitate pentru ca luni sa scada la 0,997 dolari pe unitate. Analistul Ray Attrill, de la firma londoneza de consultanta "4cast", a aratat ca evolutia pozitiva a monedei unice europene a fost impulsionata, in primul rand, de achizitiile din ultimele zile. Pe de alta parte, cursul monedei unice a beneficiat si de performantele economice inregistrate de cele 12 state care fac parte din zona euro. Ray Attrill a aratat ca, in cazul in care previziunile analistilor se vor indeplini, cursul euro va fi supus presiunilor, dar a apreciat ca, pana la sfarsitul tranzactiilor de marti, moneda unica europeana si-ar putea continua evolutia ascendenta, pana la un curs de 1,005-1,0075 de dolari pe unitate.

Cursul leu-dolar - din nou somnolenta

Cursul de schimb leu-dolar a avut ieri o zi obisnuita, dupa ce cu o zi in urma pierduse 46 de unitati, pe fondul semnalelor date de guvernatorul BNR Mugur Isarescu cu privire la riscurile unei prea mari aprecieri a leului. La finalul sedintei de tranzactionare, pretul dolarului era exact acelasi cu cel din ziua precedenta: 33.546 lei. "A fost o zi normala, iar reactia pietei nu a adus nimic deosebit. S-a cotat continuu, fara sincope", ne-a declarat un dealer. "Piata s-a deschis la nivelurile din ziua precedenta (din 4 noiembrie), adica 33.540 si 33.570 lei pentru un dolar, dupa care cursul a urcat putin, cu 10 lei, a cazut inapoi cu 40 de lei, dupa care si-a revenit", spune sursa citata, adaugand ca "cel mai jos am cumparat la 33.525 lei/dolar si cel mai sus am vandut la 33.575 lei/dolar, un castig de 50 de lei absolut normal". Intrebat daca BNR a intervenit pe piata, dealerul citat a raspuns negativ, afirmand ca prezenta Bancii Nationale nu se face direct, ci prin intermediul altor banci comerciale. "Sunt doua banci straine, cu capital privat, prin care BNR intervine de regula pe piata" cumparand dolari pentru a nu lasa leul sa se aprecieze.

BNR a cumparat aproape 300 de milioane de dolari

Cumpararile de aproape 300 milioane de dolari realizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si prima transa a acordului de imprumut PSAL II in suma de 167,7 milioane de dolari au determinat o crestere a rezervei a BNR, in luna octombrie, cu 425 de milioane de dolari, potrivit datelor furnizate de banca centrala. Rezervele valutare ale BNR se situau, la sfarsitul lunii octombrie, la nivelul a 6,039 miliarde dolari, echivalentul a 6,119 miliarde euro. In aceeasi perioada, banca centrala a obtinut venituri din administrarea rezervei internationale de 23,3 milioane dolari si a inregistrat alte intrari nete (modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, cedari la rezerva valutara a statului, comisioane bancare, cotizatii si altele) in suma totala de 29,5 milioane dolari. BNR a efectuat, in luna octombrie, plati de 88,6 milioane dolari reprezentand rate si dobanzi scadente la datoria publica externa, directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice. In conditiile reducerii valorii rezervelor de aur la 1,07 miliarde de dolari, rezervele internationale ale BNR - valute plus aur - se situeaza la peste 7,1 miliarde dolari, echivalentul a peste 7,2 miliarde euro. Pana la sfarsitul acestui an, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de Ministerul Finantelor Publice insumeaza 355 milioane dolari.

"Deltacons" a invins campioana en-titre

Miercuri seara, in Sala Olimpia din Ploiesti, intr-un spectacol de zile mari s-a jucat derby-ul Petrom - VCM "Deltacons" Tulcea, meci contand pentru etapa a VI-a a turului Campionatului National de volei masculin, divizia "A". Partida s-a incheiat, dupa cinci seturi, cu scorul de 2-3 in favoarea Deltacons-ului. Primul set al meciului a fost castigat extrem de lejer de catre "Deltacons" Tulcea, care s-a impus cu 17-25 in doar 18 minute de joc. In setul al doilea jocul celor doua formatii devine mai echilibrat, "Deltacons" castigand cu 23-25. Petrom revine in al treilea set destul de greoi, impunandu-se abia la scorul de 31-29. Emotiile se intensifica in setul patru, cand campioana isi adjudeca victoria cu 25-22, egaland astfel la seturi. Cel mai tensionat moment al meciului a fost insa setul decisiv. "Deltacons" Tulcea se mobilizeaza exemplar, invingand campioana Romaniei cu 9-15 si 2-3 pe seturi. O victorie meritata in care "Deltacons" si-a aratat adevarata valoare. "Stiam ca va veni aceasta zi" - a declarat sponsorul "Deltacons", Alexandru Stroe.

Controlorii europeni de trafic aerian incarca costurile transportatorilor

O parte din asociatiile europene care furnizeaza servicii de control al traficului aerian au anuntat ca isi vor majora tarifele, din luna ianuarie a anului viitor, in pofida crizei financiare cu care se confrunta operatorii de transport aerian, informeaza Financial Times. Potrivit Eurocontrol, organizatia europeana pentru traficul aerian, cea mai mare majorare a fost anuntata de autoritatile din Irlanda (+32%), fiind urmate de cele din Germania (+23%) si de Spania (+21%). Explicatia este cresterea costurilor pe fondul scaderii traficului aerian dupa atentatele din 11 septembrie 2001. Decizia, care survine unei masuri similare luate pe parcursul anului curent, a starnit nemultumirea companiilor de transport aerian, care au inregistrat pierderi uriase in ultimii doi ani, pe fondul crizei economice mondiale si al atentatelor teroriste de la 11 septembrie. Giovanni Bisignani, director general al Asociatiei Internationale de Transport Aerian (The International Air Transport Association - IATA), a inaintat scrisori tuturor ministrilor europeni de Transport, avertizand asupra "situatiei financiare precare" care afecteaza sectorul aviatic pe plan mondial. Analistii estimeaza ca pierderile raportate in acest an se vor ridica la aproximativ 12 miliarde de dolari, dupa ce anul trecut au ajuns la 18 miliarde de dolari. Si institutia romana pentru controlul de trafic se pregateste sa majoreze tarifele cu un procent de aproape 6%. Directorul general adjunct al Romatsa, Radu Cramer, precizeaza ca, in costurile unei companii de aviatie, taxele de survol reprezinta circa 8%. Totusi, directorul general al Tarom, Alexandru Szlivka, spune ca sunt de asteptat cresteri ale tarifelor finale la pasager, ca urmare a masurilor lu

13 societati mari - scoase la vanzare

Autoritatea pentru Privatizare a vandut, pana in prezent, pachetele majoritate de actiuni detinute de stat la 30 de societati incluse in programul PSAL I si va scoate la vanzare, pana la sfarsitul anului, inca 13 societati. Programul PSAL I (Private Structure Adjustment Loan - Programul pentru ajustarea structurala a sectorului privat) a fost convenit de autoritatile romane cu Banca Mondiala, in 1999, si prevede privatizarea a 63 de societati comerciale, prin intermediul unor banci de investitii sau al unor agentii de privatizare. Pentru un numar de 10 societati incluse in programul PSAL I, printre care uzinele Tractorul Brasov si Rulmentul Brasov, Terom Iasi, Vulcan Bucuresti, Alprom Slatina, Nitramonia Fagaras, Uzinele Sodice Govora Ramnicu Valcea si Urbis Armaturi Sanitare Bucuresti, APAPS se afla in negocieri cu firmele interesate sa achizitioneze pachetele de actiuni detinute de stat. Societatile Fortus Iasi, Industria Sarmei Campia Turzii si Mecanica Marsa au fost lansate la privatizare, APAPS asteptand oferte din partea investitorilor. Pana la sfarsitul acestui an, APAPS va scoate la vanzare si alte societati incluse in programul PSAL I, precum Roman Brasov, Electroputere Craiova, Aro Campulung, Celhart Donaris Braila si intreprinderile bucurestene Timpuri Noi, Rocar si Electronica.

GARANT propune inscrierea pe eticheta a zonei de provenienta

GARANT protesteaza fata de solicitarea Ungariei de a obtine exclusivitatea din partea Uniunii Europene pentru folosirea brand-ului "Palinka" pentru toate bauturile alcoolice din fructe, struguri sau cele spirtoase si distilate, se arata intr-un comunicat remis, ieri, de aceasta organizatie patronala. GARANT poate pune la dispozitia omologilor nostri unguri dovezi asupra originii romanesti a acestui produs, care, de secole, s-a impus ca produs regional in spatiul fostului imperiu austro-ungar. Alaturi de GARANT sunt si omologii nostri austrieci, care resping initiativa stranie a Ungariei. Palinca este un produs regional, iar GARANT nu respinge ideea mentionarii pe eticheta a zonei de provenienta a acestui produs (Budapesta, Cluj, Bihor, sau chiar Covasna si Harghita) - se arata in comunicat. GARANT isi rezerva dreptul de a actiona in instanta organismele Uniunii Europene, in cazul in care vor adopta decizia gresita de a acorda privilegii nejustificate economic si juridic Ungariei. O sa punem la dispozitia acestora companiile care si-au inregistrat marci de bauturi alcoolice care contin denumirea "Palinca". Pentru a proteja industria romaneasca de toate abuzurile de acest tip, solicitam Ministerului Integrarii Europene si intregului executiv sa dezvolte structurile actuale ale dialogului social si sa accepte consilierea profesionala a patronatelor in comisiile de negociere cu organismele UE, FMI si Bancii Mondiale - mai precizeaza GARANT.

Adrian Nastase le recomanda tinerilor pragmatismul american

Voi, cu pragmatismul vostru inevitabil, veti reusi sa mobilizati mai bine energiile necesare pentru finalizarea proiectelor pe care noi doar le-am conturat", le-a spus premierul Adrian Nastase studentilor de la ASE Bucuresti, in deschiderea simpozionului "Reforma structurala in Romania". Totusi, in legatura cu spiritul intreprinzator al tinerei generatii, primul-ministru a dat "un exemplu trist": in timp ce in Cehia, bunaoara, unul din patru tineri, cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani, demareaza o afacere pe cont propriu, in Romania statisticile arata ca doar unul din o suta de tineri au astfel de initiative. "Poate este vorba si de un fatalism mioritic, de un abandon inainte de batalie, pe langa alte motive, legate, in primul rand, de lipsa capitalului necesar, dar si de lipsa de incredere in mediul economic romanesc", a spus Nastase. Dorind sa sublinieze nevoia schimbarii mentalitatii tinerilor economisti, Nastase le-a oferit exemplul Scolii Americane din Bucuresti, unde, "desi se invata mai putin decat la cele romanesti", fiului sau mai mic, elev la aceasta scoala, i s-a cerut un program, "un fel de proiect, pentru a obtine un vot pentru nu stiu ce functie". M-a asteptat seara si mi-a spus ca nu intru in casa pana nu-i cumpar un obiect, pentru a aduna fondurile necesare", a spus Adrian Nastase. In final, premierul a precizat ca decizia Consiliului Nord-Atlantic de a invita Romania sa adere la NATO presupune atat continuarea procesului de restructurare si modernizare a sectorului militar, cat si indeplinirea criteriilor economice de aderare, care nu vor fi deloc simplu de realizat. "Aceste obiective vor putea fi indeplinite prin atragerea unui volum mult mai mare de investitii straine, cat si prin stimularea intreprinzato