Saptamina aceasta la Sibiu s-au prezentat filme documentare, a inceput Festivalul International al Muzicii Electronice si de Computer, Siberfest 2007, si s-a deschis expozitia „Sacru si profan intr-un oras european (1150-2007)“.
Filmele documentare s-au dovedit a fi, intr-un oras cu traditie si istorie cum este Sibiul, foarte atragatoare. Pe 21 martie, in cadrul studioului de film ASTRA, a fost prezentat un documentar semnat de Florin Iepan, numit „Sapte povestiri de dincolo. Strigoii“.
Pentru cei care cunosc Transilvania si istoria ei este usor de inteles de ce Bram Stoker a plasat aici actiunea romanului sau despre contele vampir Dracula, e de parere Florin Iepan. Incepind cu mijlocul secolului al XVII-lea, trimisii speciali ai Coroanei Habsburgice au incercat sa dezlege misterul unor ritualuri ciudate practicate de localnici, menite a-i rapune pe cei intorsi din morti, pe strigoi. Oamenii ii dezgropau pe cei considerati strigoi si le infigeau tepuse in inima
, apoi le dadeau foc, intr-un ritual practicat si astazi. Autorul a adunat dovezi despre numeroase cazuri de strigoi care ii bintuie pe cei vii, omoara animalele si isi terorizeaza familiile. In Transilvania sint cautate raspunsuri la intrebarile eterne ale umanitatii despre viata
si moarte, real si imaginar, paranormal si supranatural si despre demonii trecutului.
„Dimensiunea existentei noastre incepe sa fie pusa sub semnul intrebarii, iar raspunsul se afla undeva dincolo“, spune Florin Iepan, care, cu acest film, si-a facut mina pentru cel mai recent documentar al sau, „Bela Lugosi. Vampirul cazut“.
China versus Transilvania
Un alt documentar interesant a venit la Sibiu tocmai din China. „Mr. Cool“, regia Zhang Hai. In regiunea Xinping traieste populatia de etnie Huayao Dai. Aici valorile traditionale se pastreaza cu sfintenie, in ciuda schimbarilor venite o data cu modernizarea. Cu toate acestea, viata tinerilor se schimba, influentind statu-quoul si creindu-se valori noi in detrimentul celor vechi, traditionale. Modernizarea si industrializarea aduc o noua viziune asupra vietii: in timp
ce batrinii se lupta sa pastreze vechile traditii, tinerii, tentati de noile schimbari, renunta la viata la tara pentru a duce una mai usoara, la oras, pentru a avea un loc
de munca intr-o intreprindere, pentru a se bucura de beneficiile modernizarii si industrializarii. Cam ca pe la noi in anii comunismului, cind un loc de munca si o butelie constituiau un vis implinit.
Dao Yaodong, un tinar Huayao Dai (Thai), traieste intr-un sat din regiunea Xinping, in provincia chineza Yunnan. Televiziunea, DVD-urile si facilitatile nou construite pentru muncitorii de la fabrica de zahar din apropiere l-au transformat intr-un fan al filmelor comerciale si al placerilor vietii de la oras. Si-a fabricat un look asortat noilor lui aspiratiii. Poarta ochelari de soare si o jacheta din piele si se straduieste sa imite starurile din filme. In timp ce batrinii preaslavesc virtutile vietii traditionale, Dao, alias Mr. Cool, se pregateste sa paraseasca satul si sa-si urmeze fratele mai mare la oras. Realizat in stil
reportericesc, completat de interviuri, filmul analizeaza impactul media si al modernizarii asupra vietii rurale.
Teatru disident
Finalul de saptamina va fi marcat de premiera „Viata cu un idiot“ de Victor Erofeev, in directia de scena a unui artist disident, ucraineanul Andriy Zholdak, caruia i s-a interzis sa mai monteze in tara natala din pricina faptului ca piesele lui au fost considerate atacuri constante la puternicii zilei.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Matricola este din nou obligatorie
Elevii vor trebui sa poarte uniforme, ecusoane sau esarfe, care sa arate ca apartin unei anumite scoli.
Dupa ce presedintele Traian Basescu a respins promulgarea legii care impunea obligativitatea purtarii uniformelor, pina la urma s-a gasit o solutie: elevii din scoli vor trebui sa poarte cel putin un semn distinctiv, la alegere. Astfel, in cadrul consiliilor profesorale se va opta pentru uniforma, ecuson sau chiar o esarfa, conform legii privind cresterea sigurantei in unitatile de invatamint.
La luarea deciziei vor lua parte si reprezentantii parintilor, dar vor avea nevoie si de acordul elevilor. „Aceasta masura e menita sa sporeasca siguranta
copiilor. Daca ei poarta un semn distinctiv, vor putea fi recunoscuti mai usor si ar putea fi identificata scoala de care apartin“, a explicat Oana Badea, consilierul ministrului Educatiei, Mihail Hardau. Inspectoratele scolare judetene au fost deja informate asupra acestei prevederi, care a aparut in Monitorul Oficial la inceputul lunii martie.
Dupa ce presedintele Traian Basescu a respins promulgarea legii care impunea obligativitatea purtarii uniformelor, pina la urma s-a gasit o solutie: elevii din scoli vor trebui sa poarte cel putin un semn distinctiv, la alegere. Astfel, in cadrul consiliilor profesorale se va opta pentru uniforma, ecuson sau chiar o esarfa, conform legii privind cresterea sigurantei in unitatile de invatamint.
La luarea deciziei vor lua parte si reprezentantii parintilor, dar vor avea nevoie si de acordul elevilor. „Aceasta masura e menita sa sporeasca siguranta
copiilor. Daca ei poarta un semn distinctiv, vor putea fi recunoscuti mai usor si ar putea fi identificata scoala de care apartin“, a explicat Oana Badea, consilierul ministrului Educatiei, Mihail Hardau. Inspectoratele scolare judetene au fost deja informate asupra acestei prevederi, care a aparut in Monitorul Oficial la inceputul lunii martie.
Programul "Rabla" pe 2007 se va desfăşura în trei etape
in 25 aprilie, proprietarii maşinilor mai vechi de 12 ani se pot înscrie în programul de înnoire a parcului naţional auto, după ce va fi publicată lista producătorilor autorizaţi să participe în program. Faţă de anii anteriori, în acest an va exista o perioadă în plus
de înscriere, pentru a nu mai exista solicitanţi care n-au mai apucat să participe. Prima etapă se va desfăşura în perioada 25 aprilie-31 august, a doua este programată între 1 septembrie şi 12 noiembrie, iar ultima dintre ele va fi între 13 noiembrie şi 12 decembrie. „Programul şi-a dovedit eficienţa atât din punctul de vedere al reducerii emisiilor de poluanţi, cât şi al siguranţei în trafic
. În anii 2005 şi 2006 au fost scoase din trafic 29.717 autoturisme uzate. În acest fel, a fost redusă emisia de dioxid de carbon cu 700.000 de kg", a declarat, ieri, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, Sulfina Barbu. Numărul maşinilor uzate care vor fi scoase din uz în anul 2007 prin acest program este de 16.500, iar valoarea totală a fondurilor alocate pentru suma de casare
este de 49.500.000 lei.
de înscriere, pentru a nu mai exista solicitanţi care n-au mai apucat să participe. Prima etapă se va desfăşura în perioada 25 aprilie-31 august, a doua este programată între 1 septembrie şi 12 noiembrie, iar ultima dintre ele va fi între 13 noiembrie şi 12 decembrie. „Programul şi-a dovedit eficienţa atât din punctul de vedere al reducerii emisiilor de poluanţi, cât şi al siguranţei în trafic
. În anii 2005 şi 2006 au fost scoase din trafic 29.717 autoturisme uzate. În acest fel, a fost redusă emisia de dioxid de carbon cu 700.000 de kg", a declarat, ieri, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, Sulfina Barbu. Numărul maşinilor uzate care vor fi scoase din uz în anul 2007 prin acest program este de 16.500, iar valoarea totală a fondurilor alocate pentru suma de casare
este de 49.500.000 lei.
Blestemul gigacaloriei
De la 1 august, proprietarii de apartamente risca sa primeasca amenzi intre 500 si 1000 lei daca nu au montate repartitoare de caldura la calorifere, conform Legii nr. 51/2006 si HG nr. 933/2004. Sanctiunile sunt in concordanta cu legislatia europeana, care prevede ca fiecare abonat la sistemul centralizat de termoficare trebuie sa plateasca numai cat consuma, el avand posibilitatea sa-si regleze, dupa preferinta, temperatura agentului termic.
Goana dupa aparate
Primarul general Adriean Videanu le promitea bucurestenilor, anul trecut, ca municipalitatea va suporta din buget o asemenea investitie, asa cum a procedat la contorizarea scarilor de bloc. Ulterior, edilul Capitalei a constatat ca aceasta operatiune este imposibil de realizat, din punct de vedere juridic, pentru ca utilizarea banilor publici in proprietati private este ilegala. Cu aceasta ocazie, Videanu a dat uitarii tot proiectul, insa a omis sa le spuna si cetatenilor ca Primaria nu mai poate sa-i ajute.
Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de proprietari HABITAT, ii avertizeaza pe posesorii apartamentelor ca mai au la dispozitie patru luni pentru a-si instala aparate de masurare a consumului. El ne-a declarat ca informarea oamenilor asupra responsabilitatilor pe care le au, potrivit actelor normative amintite, i-ar determina sa ia masuri in acest sens, desi este convins ca amenzile nu vor fi aplicate chiar la 1 august. Pe de alta parte, Mereuta considera ca autoritatile locale au datoria sa aloce fonduri pentru familiile sarace si pensionari, din care sa se suporte contravaloarea repartitoarelor si a instalarii lor.
Murgeanu si solutia salvatoare
Razvan Murgeanu, viceprimarul general responsabil cu utilitatile publice, ne-a spus ca o solutie salvatoare ar fi ca municipalitatea sa adopte si in cazul repartitoarelor modelul proiectului de anvelopare a blocurilor: "Primaria sa faca un imprumut cu care sa garanteze anveloparea, urmand ca respectivii bani sa fie preluati de la cetatean, cu rata sau dobanda aferenta, pe care o cer bancile. Dar pentru aceasta nu ajunge numai vointa Consiliului General, ci este necesara si o Hotarare de Guvern care sa lase primariile sa crediteze cetateanul". Pentru a dezbate aceasta tema, edilul se va intalni, luni, cu Mihai Mereuta si Radu Opaina, liderii celor doua federatii ale asociatiilor de proprietari.
RADET cu instalarea
Un alt ajutor pe care il poate oferi municipalitatea este montarea repartitoarelor de catre RADET. "In Bucuresti, 99,9% dintre scarile de bloc sunt contorizate, restul urmand sa intre in etapa a doua de contorizare, pentru ca sunt dotate cu contoare mecanice, vechi, care trebuie inlocuite. Eu le-am spus celor de la RADET sa-si faca o divizie prin care sa monteze ei repartitoarele, pentru ca sunt multe firme neautorizate care fac aceasta operatiune", ne-a precizat Murgeanu, mentionand insa ca proprietarii trebuie sa achite costul operatiunii.
In privinta celor care vor aplica amenzile, edilul are rezerve: "Nu stiu cine ar putea sa aplice amenzile, pentru ca nimeni nu poate sa intre in casa
omului, decat cu mandat. Este foarte complicat, pentru ca Primaria nu poate sa dea amenzile. Ar trebui sa faca acest lucru Guvernul, prin organele abilitate".
In privinta beneficiilor aduse de repartioare, Murgeanu este ferm: "Din punct de vedere strict banesc, este mult mai avantajos sa ai repartitoare, pentru ca acestea economisesc bani. E un principiu de baza al serviciilor
publice: platesti cat consumi. Oamenii vor vedea ca, in timp
, ies mult mai avantajos. In primul rand, pentru ca isi regleaza fiecare temperatura pe care o doreste. Este inadmisibil pentru un om, in secolul XXI, care are posibilitate sa-si imbunatateasca conditiile de viata
, sa nu o faca".
Repartitor degeaba
Totusi, o parte dintre cei care si-au montat astfel de aparate s-au trezit cu facturi duble pentru consumul de agent termic, din cauza ca nu au fost informati corect cu privire la efectele pe care le poate avea asupra facturii un prosop, o haina sau orice alta textila pusa la uscat pe calorifer. De asemenea, populatia nu cunoaste ca perdeaua atarnata peste calorifer sau caldura degajata de aragaz este masurata de acel repartitor. Mai mult, la aerisirea incaperii incalzite trebuie inchis robinetul termostatic, lasat in aceasta pozitie 15 min., dupa care se deschide geamul, este lasat doar 10 min. deschis, apoi se inchide fereastra si se asteapta un alt sfert de ora pana la redeschiderea robinetului.
O alta metoda de incarcare a facturilor
este cititul contoarelor. Dupa ce au vandut repartitoarele la pachet cu serviciile de citire si calcul al consumurilor, la niste preturi uneori inaccesibile, societatile respective modifica taxa de citire in functie de evolutia cursului valutar. Cand moneda euro scade, firmele percep taxele de citire a contoarelor in lei si viceversa, societatile folosind acte aditionale pe care le incheie cu asociatiile de locatari. Societatile se folosesc de prevederea legala care obliga asociatiile de locatari sa isi monteze repartitoare pentru a creste valoarea comisioanelor de citire.
Goana dupa aparate
Primarul general Adriean Videanu le promitea bucurestenilor, anul trecut, ca municipalitatea va suporta din buget o asemenea investitie, asa cum a procedat la contorizarea scarilor de bloc. Ulterior, edilul Capitalei a constatat ca aceasta operatiune este imposibil de realizat, din punct de vedere juridic, pentru ca utilizarea banilor publici in proprietati private este ilegala. Cu aceasta ocazie, Videanu a dat uitarii tot proiectul, insa a omis sa le spuna si cetatenilor ca Primaria nu mai poate sa-i ajute.
Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de proprietari HABITAT, ii avertizeaza pe posesorii apartamentelor ca mai au la dispozitie patru luni pentru a-si instala aparate de masurare a consumului. El ne-a declarat ca informarea oamenilor asupra responsabilitatilor pe care le au, potrivit actelor normative amintite, i-ar determina sa ia masuri in acest sens, desi este convins ca amenzile nu vor fi aplicate chiar la 1 august. Pe de alta parte, Mereuta considera ca autoritatile locale au datoria sa aloce fonduri pentru familiile sarace si pensionari, din care sa se suporte contravaloarea repartitoarelor si a instalarii lor.
Murgeanu si solutia salvatoare
Razvan Murgeanu, viceprimarul general responsabil cu utilitatile publice, ne-a spus ca o solutie salvatoare ar fi ca municipalitatea sa adopte si in cazul repartitoarelor modelul proiectului de anvelopare a blocurilor: "Primaria sa faca un imprumut cu care sa garanteze anveloparea, urmand ca respectivii bani sa fie preluati de la cetatean, cu rata sau dobanda aferenta, pe care o cer bancile. Dar pentru aceasta nu ajunge numai vointa Consiliului General, ci este necesara si o Hotarare de Guvern care sa lase primariile sa crediteze cetateanul". Pentru a dezbate aceasta tema, edilul se va intalni, luni, cu Mihai Mereuta si Radu Opaina, liderii celor doua federatii ale asociatiilor de proprietari.
RADET cu instalarea
Un alt ajutor pe care il poate oferi municipalitatea este montarea repartitoarelor de catre RADET. "In Bucuresti, 99,9% dintre scarile de bloc sunt contorizate, restul urmand sa intre in etapa a doua de contorizare, pentru ca sunt dotate cu contoare mecanice, vechi, care trebuie inlocuite. Eu le-am spus celor de la RADET sa-si faca o divizie prin care sa monteze ei repartitoarele, pentru ca sunt multe firme neautorizate care fac aceasta operatiune", ne-a precizat Murgeanu, mentionand insa ca proprietarii trebuie sa achite costul operatiunii.
In privinta celor care vor aplica amenzile, edilul are rezerve: "Nu stiu cine ar putea sa aplice amenzile, pentru ca nimeni nu poate sa intre in casa
omului, decat cu mandat. Este foarte complicat, pentru ca Primaria nu poate sa dea amenzile. Ar trebui sa faca acest lucru Guvernul, prin organele abilitate".
In privinta beneficiilor aduse de repartioare, Murgeanu este ferm: "Din punct de vedere strict banesc, este mult mai avantajos sa ai repartitoare, pentru ca acestea economisesc bani. E un principiu de baza al serviciilor
publice: platesti cat consumi. Oamenii vor vedea ca, in timp
, ies mult mai avantajos. In primul rand, pentru ca isi regleaza fiecare temperatura pe care o doreste. Este inadmisibil pentru un om, in secolul XXI, care are posibilitate sa-si imbunatateasca conditiile de viata
, sa nu o faca".
Repartitor degeaba
Totusi, o parte dintre cei care si-au montat astfel de aparate s-au trezit cu facturi duble pentru consumul de agent termic, din cauza ca nu au fost informati corect cu privire la efectele pe care le poate avea asupra facturii un prosop, o haina sau orice alta textila pusa la uscat pe calorifer. De asemenea, populatia nu cunoaste ca perdeaua atarnata peste calorifer sau caldura degajata de aragaz este masurata de acel repartitor. Mai mult, la aerisirea incaperii incalzite trebuie inchis robinetul termostatic, lasat in aceasta pozitie 15 min., dupa care se deschide geamul, este lasat doar 10 min. deschis, apoi se inchide fereastra si se asteapta un alt sfert de ora pana la redeschiderea robinetului.
O alta metoda de incarcare a facturilor
este cititul contoarelor. Dupa ce au vandut repartitoarele la pachet cu serviciile de citire si calcul al consumurilor, la niste preturi uneori inaccesibile, societatile respective modifica taxa de citire in functie de evolutia cursului valutar. Cand moneda euro scade, firmele percep taxele de citire a contoarelor in lei si viceversa, societatile folosind acte aditionale pe care le incheie cu asociatiile de locatari. Societatile se folosesc de prevederea legala care obliga asociatiile de locatari sa isi monteze repartitoare pentru a creste valoarea comisioanelor de citire.
Intermediarii tripleaza preturile produselor alimentare in Capitala
Bucurestenii au parte de cele mai mari preturi
din tara in piete la carne, lapte, branza, oua, cartofi, rosii si mere, in timp ce la grau si porumb se bucura de cele mai reduse preturi. "Statisticile indica Bucurestiul ca fiind unul dintre cele mai scumpe orase in ce priveste nivelul preturilor cu amanuntul din pietele agroalimentare, desi multa lume este tentata sa creada ca o oferta atat de bogata duce la scaderi de preturi. Un rol important il joaca aici si intermediarii, al caror lant ajunge uneori sa dubleze sau chiar sa tripleze suma cu care ei achizitioneaza initial marfa de la adevaratii producatori agricoli.
Desigur, exista diferente importante intre preturile din partea centrala a orasului si zonele periferice. Cert este ca, pentru toate preturile, fie ele mari sau mai mici, exista clienti, iar comerciantii si-au adaptat ofertele pe buzunarul acestora. Unii prefera sa cumpere de la periferie, unde sunt cele mai mici preturi, iar altii care isi permit isi fac cumparaturile din pietele centrale", comenteaza specialistii Ministerului Agriculturii. Potrivit statisticilor referitoare la preturile cu amanuntul la nivel national, locuitorii Capitalei cumpara carcasa de porc in medie cu 9-11,5 lei pe kilogram, fata de 6,5 lei in Sibiu sau 7-8 lei in Gorj, iar cea de vita cu maxim 10 lei, de doua ori mai mult decat in Gorj, Giurgiu sau Sibiu. Si pentru lapte si produsele
lactate, bucurestenii scot cei mai multi bani din buzunare. Conform acelorasi surse, in pietele bucurestene un litru de lapte se vinde cu 3-4 lei, de patru ori mai scump decat in Suceava si de trei ori mai mult decat in pietele din judetul Giurgiu.
Dupa Bucuresti, preturi mari mai achita pentru lapte si clujenii si harghitenii (circa 2-3 lei pe litru). Si branza proaspata are preturi diferite de la un judet la altul. Astfel, taranii comercializeaza branza dulce cu preturile cele mai mari in pietele din Bucuresti, Covasna si Bacau, si mai ieftin in Arges, Constanta si Maramures. De asemenea, de Paste se pare ca locuitorii Bucurestiului vor rosi cele mai scumpe oua. In prezent, preturile medii in pietele la vanzarea cu amanuntul din Capitala sunt, potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii, de 0,3-0,4 lei bucata, mai scumpe cu 1.000 de lei vechi fiind ouale in judetele Suceava sau Alba, si mai ieftine in Olt, Mehedinti sau Gorj. Si la capitolul legume si fructe Capitala bate celelalte judete. De exemplu, merele se vand aici cu 2-3 lei pe kilogram, in medie, in timp
ce in Maramures, Mures sau Satu Mare aceste fructe pot fi cumparate si cu 1-1,5 lei. Pe de alta parte, doljenii si prahovenii se pare ca au in prezent in piete cele mai ieftine rosii, in timp ce bucurestenii le achizitioneaza cu sume de aproape doua ori mai mari pe kilogram.
din tara in piete la carne, lapte, branza, oua, cartofi, rosii si mere, in timp ce la grau si porumb se bucura de cele mai reduse preturi. "Statisticile indica Bucurestiul ca fiind unul dintre cele mai scumpe orase in ce priveste nivelul preturilor cu amanuntul din pietele agroalimentare, desi multa lume este tentata sa creada ca o oferta atat de bogata duce la scaderi de preturi. Un rol important il joaca aici si intermediarii, al caror lant ajunge uneori sa dubleze sau chiar sa tripleze suma cu care ei achizitioneaza initial marfa de la adevaratii producatori agricoli.
Desigur, exista diferente importante intre preturile din partea centrala a orasului si zonele periferice. Cert este ca, pentru toate preturile, fie ele mari sau mai mici, exista clienti, iar comerciantii si-au adaptat ofertele pe buzunarul acestora. Unii prefera sa cumpere de la periferie, unde sunt cele mai mici preturi, iar altii care isi permit isi fac cumparaturile din pietele centrale", comenteaza specialistii Ministerului Agriculturii. Potrivit statisticilor referitoare la preturile cu amanuntul la nivel national, locuitorii Capitalei cumpara carcasa de porc in medie cu 9-11,5 lei pe kilogram, fata de 6,5 lei in Sibiu sau 7-8 lei in Gorj, iar cea de vita cu maxim 10 lei, de doua ori mai mult decat in Gorj, Giurgiu sau Sibiu. Si pentru lapte si produsele
lactate, bucurestenii scot cei mai multi bani din buzunare. Conform acelorasi surse, in pietele bucurestene un litru de lapte se vinde cu 3-4 lei, de patru ori mai scump decat in Suceava si de trei ori mai mult decat in pietele din judetul Giurgiu.
Dupa Bucuresti, preturi mari mai achita pentru lapte si clujenii si harghitenii (circa 2-3 lei pe litru). Si branza proaspata are preturi diferite de la un judet la altul. Astfel, taranii comercializeaza branza dulce cu preturile cele mai mari in pietele din Bucuresti, Covasna si Bacau, si mai ieftin in Arges, Constanta si Maramures. De asemenea, de Paste se pare ca locuitorii Bucurestiului vor rosi cele mai scumpe oua. In prezent, preturile medii in pietele la vanzarea cu amanuntul din Capitala sunt, potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii, de 0,3-0,4 lei bucata, mai scumpe cu 1.000 de lei vechi fiind ouale in judetele Suceava sau Alba, si mai ieftine in Olt, Mehedinti sau Gorj. Si la capitolul legume si fructe Capitala bate celelalte judete. De exemplu, merele se vand aici cu 2-3 lei pe kilogram, in medie, in timp
ce in Maramures, Mures sau Satu Mare aceste fructe pot fi cumparate si cu 1-1,5 lei. Pe de alta parte, doljenii si prahovenii se pare ca au in prezent in piete cele mai ieftine rosii, in timp ce bucurestenii le achizitioneaza cu sume de aproape doua ori mai mari pe kilogram.
Generatia '89: pierduti in tranzitie
"Copiii libertatii", nascuti in anul Revolutiei, sunt catalogati drept grabiti si superficiali, rupti de societate si lipsiti de capacitatea de selectie a valorilor
Prima generatie nascuta in anul Revolutiei romane sarbatoreste majoratul. A crescut odata cu tranzitia, a cunoscut rasfatul libertatii postcomuniste. Vrem sa-i cunoastem pe reprezentantii generatiei 1989: in ce cred ei, cat prinde la ei patriotismul si cat consumerismul. Unii spun ca le lipseste interesul fata de politica si fata de societate din cauza ca nu au modele demne de urmat si deoarece pentru istoria recenta nu exista.
Scoala e „plictisitoare”
Adolescentii care termina liceul in acest an sunt catalogati de profesori drept grabiti si dezinteresati, mai putin profunzi decat cei din vechile generatii, care au ajuns acum oameni la casa lor, cu familii si cariere solide. Tinerii aproba faptul ca sunt mereu pe fuga, ca se plictisesc foarte repede de scoala, „acelasi drum pana la liceu, timp
de patru ani”. Dar asta nu li se pare un lucru rau.
Dimpotriva, ei considera ca trebuie sa faca totul repede, ca schimbarile ar trebui sa se produca intr-un ritm mult mai alert in tara noastra. Iar pana cand lucrurile vor fi cum vor ei aici, vor pleca la munca in strainatate. „Scoala este cam plictisitoare, facem acelasi drum pana la liceu timp de patru ani”, spune cu o usoara nepasare Anabela, eleva in clasa a XII-a la Grupul Scolar „V. Harnaj”.
„Si ce vrei? Sa mute liceul?”, isi intreaba Evelina colega de clasa. „Ar fi o idee”, vine raspunsul Anabelei, fara nicio retinere fata de singurul profesor de specialitate de la medicina veterinara, care preda la Grupul scolar.
Aici „nu se pot dezvolta liber”
„Cei care conduc tara nu stiu sa ne aprecieze la adevarata noastra valoare”, spune Daniela, eleva in clasa a XII-a la scoala de arte si meserii. Ea crede ca in Romania nu se poate exprima atat de liber
pe cat si-ar dori, iar daca o face, oricum are senzatia ca nu o aude nimeni. „Vreau sa plec sa muncesc in afara pentru ca acolo pot sa ma dezvolt, pot sa ma afirm mai liber”, adauga Daniela.
Mihai o contrazice. El are o sora plecata la lucru in strainatate, care i-a spus ca a muncit mult ca sa ajunga la un anumit nivel. Cu toate acestea, si Mihai este adeptul plecarii peste hotare dupa ce termina profesionala.
De altfel, din tot liceul, numai patru elevi vor sa-si continue studiile in tara, la Facultatea de Medicina Veterinara, dupa cum spune Cosmin. „Si la noi in tara poti sa te dezvolti”, se aude vocea baiatului intr-un murmur continuu al celorlalti tineri. „Ori sa pleci de aici cu o calificare, sa muncesti, ori sa iti continui studiile in afara”, este si optiunea Andreei. Pentru ca avansezi mai rapid, dupa cum spune fata din clasa a XII-a.
Liceenii spun ca pleaca atat de usor peste hotare pentru ca nu le pasa de tara asta, pentru simplul motiv ca nici guvernantii nu sunt interesati de ei. „Ii pasa cuiva de tara asta? Nu cred”, spune foarte convinsa Daniela. Singurul care incearca sa o contrazica, fara rezultat, este Cosmin. El se declara mai patriot, desi nu poate garanta ca dupa terminarea facultatii, daca are o oferta mai buna, nu pleaca sa munceasca in alt stat membru al Uniunii Europene.
Generatiile anterioare erau „mai culte, mai serioase”
Liceenii care fac parte din generatia 1989, nascuti in anul Revolutiei anticomuniste sau la un an dupa, sunt acum in clasa a XII-a. Ei sunt cei care au urmarit discursurile lui Nicolae Ceausescu pe YouTube si nu la televizorul alb-negru. Pentru ei, politica si talk-show-urile cu astfel de teme reprezinta culmea plictiselii.
„La un moment dat devin plictisitoare. Trateaza aceeasi tema la nesfarsit”, spune Ionut. De aceea, tinerii prefera sa se uite la televizor la muzica, la documentare si poate, cateodata, la stiri. Ziare nu prea citesc, decat poate pe cele de scandal, reviste care au articole cu si despre vedete. „Mai citim reviste de scandal, ca au copertile mai colorate”, spune soptit Andreea. Ea adauga ca presa nu o intereseaza din cauza ca se invarte in jurul unui subiect si devine stresanta.
Calina Prostean are 17 ani si este eleva a Colegiului National Banatean - Sectia Stiinte Sociale. Pe tinerii din ziua de azi nu-i pasioneaza ce se intampla in jurul lor, dar Calina este interesata - „e vorba despre viitorul meu, pentru ca viitorul meu depinde de ce se intampla in jurul meu”. Eleva se pregateste pentru Arhitectura si este atenta la ceea ce se construieste. „Nu stiu daca eu si generatia mea vom schimba ceva. Cred ca kitsch-ul nu o sa-l putem schimba, dar cel putin pot sa sper ca generatia mea va avea viziune”.
Profesoara Mariana Rosner, directoarea Grupului Scolar „V. Harnaj”, crede ca tinerii care termina liceul in acest an sunt victime. „Inainte, generatiile erau mai pregatite, mai culte, mai serioase”.
Fac scoala pentru diplome
Tinerii care ajung in 2007 la varsta majoratului, momentul in care ar trebui sa ia primele decizii privind drumul lor in viata
, considera ca sunt egoisti pentru ca asa au invatat in societatea in care traiesc. „Nu e obligatoriu sa si primesti daca dai ceva”, spune Cosmin. „Si apoi sa te ia toata lumea de prost”, il completeaza colegii in cor.
Drumul lor in viata s-a oprit putin la scoala, din simplul motiv ca au nevoie de o diploma, dupa cum spun. „La scoala se chiuleste, nu avem nevoie de scoala, iti trebuie doar o diploma”, adauga Carmen, o alta fata de-a XII-a.
Poate de aceea, in ochii profesorilor, adolescentii din generatia 1989 si cei care urmeaza par mult mai agitati, mai plini de imaginatie, dar, din pacate, nu mai aduc aceleasi satisfactii profesionale pe care le aveau dascalii cu generatiile anterioare.
RAPORT 2007
Adolescentii vor distractie, libertate si bani
Tinerii din ziua de azi isi doresc bani, cariera, libertate si distractie, in timp ce parintii si bunicii lor opteaza in primul rand pentru respect reciproc, munca si abia apoi pentru partea financiara, dupa cum arata studiul „Raporturile intre generatii”, realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei, si dat publicitatii ieri.
Astfel, 50,2% dintre cei cu varste cuprinse intre 16 si 25 de ani spun ca cea mai importanta valoare pentru ei o reprezinta banii. Acest lucru poate fi explicat ca o manifestare a consumatorismului, dar si ca o lipsa a celor necesare pentru supravietuire. Adultii insa, in proportie de 43,2%, opteaza pentru respect reciproc.
Cinstea, o alta valoare aleasa cu prioritate de catre cei batrani, intr-un procent de 46,2%, devine din ce in ce mai putin interesanta pentru adolescenti (16,7%). In schimb, o valoare care inregistreaza o crestere foarte mare de la o generatie la alta este placerea/distractia (0,8% la varstnici, 4,3% la adulti si 20,9% la tineri).
Astfel, se marcheaza nu numai diferentele de preocupari ale tinerei generatii, ci si o tendinta indusa nu atat de abundenta de care beneficiaza tinerii intr-o societate prospera, cat de impactul mass-mediei asupra constiintei si subculturii tinerei generatii.
Concluziile studiului arata ca se poate vorbi chiar de o degradare a capacitatii de selectie a valorilor. Putem sa privim insa pozitiv in viitor si sa speram la o societate cu adevarat democratica, daca tinem cont de faptul ca egalitatea intre oameni are optiuni in crestere, de la 3,4% la varstnici, la 7,0% la tineri.
Patriotismul si respectul fata de traditii sunt puse pe ultimele locuri, atat de adolescenti, cat si de cei maturi. Totusi, daca facem o comparatie, putem observa ca 3,6% dintre persoanele de peste 65 de ani considera patriotismul o valoare importanta, in timp ce numai 1,5% dintre tineri au aceeasi parere.
INDIVIDUALISMUL, LA RANG DE IDEOLOGIE
Criza de modele lasa loc pentru cultura banului
Lipsa timpului rezervat copiilor si, pe de alta parte, banii de care acestia beneficiaza „in compensatie”: acestea sunt doua aspecte care contribuie din plin la „crearea” modelului tanarului individualist si nerabdator in privinta ascensiunii sociale si profesionale.
„Parintii tin foarte mult ca aceia pe care-i cresc sa aiba tot ce ei nu au avut. Spun ca, daca ii dau destul din punct de vedere material, fac bine. Lipsa timpului devine in acest caz un element-cheie. Multi ajung desigur sa fie rasfatati, ajung la un dezechilibru, nesanatos pentru individ. Toleranta la frustrare este insa mult mai mica daca tanarul nu lupta pentru a realiza ceva”, considera psihologul Cristina Levitchi.
Individualismul devine practic o ideologie, arata psihologul Aurora Liiceanu.
De ce? „Pentru ca exista tentatia banului, pentru ca exista multe posibilitati de-a gandi viata. De restul nu-i intereseaza, important este sa o duca ei bine. Reusita sociala este foarte importanta: cu cat ai mai multi bani, cu atat mergi mai departe de Romania”, explica Aurora Liiceanu.
Valorile s-au schimbat foarte mult, ajungand sa difere chiar la tineri de varste foarte apropiate. Consumerismul este una dintre aceste valori, „in retragere” in tarile occidentale, insa caracteristica tuturor statelor care au aderat recent. In trend se afla si valoarea „aici si acum”, care exclude „gandirea pe viitor”, observa Levitchi.
Lipsiti de reprezentarea trecutului apropiat
Dezinteresul fata de politica reflecta un comportament normal, atata vreme cat generatia care face politica in momentul de fata nu poate oferi modele sau mesaje
pentru tineri.
„La noi nu exista o clasa politica reformata, nu au de ce sa fie atrasi, cu toate ca varsta nu este nicidecum frageda. Pana la urma, interesul fata de politica ar trebui sa fie unul natural”, explica medicul
Florin Tudose, seful Clinicii de psihiatrie din cadrul Spitalului Universitar Bucuresti.
Maria Voinea, prodecan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti, afirma ca, „pornind de la discursul greoi al politicienilor, tinerii ajung sa spuna: „Stiu eu ce promite reprezentantul partidului X””. Lipsa mesajelor politice adresate tinerilor ii indeparteaza si mai mult de acest domeniu.
Istoricul Zoe Petre considera ca tinerilor le lipseste aproape complet reprezentarea trecutului apropiat. „Am intalnit tineri care regreta sistemul de repartitii, fara sa-si dea seama ca era unul extrem de restrictiv - ca erai repartizat, dar numai in nu stiu ce sat. Pentru ca nu pot intelege ce insemna lipsa de libertate”, explica Zoe Petre. Ea considera ca cele mai importante trasaturi ale aceste generatii sunt atomizarea, perceptia acuta a diferentelor sociale, lipsa masurii atunci cand vine vorba de implinirea pro-priilor dorinte.
„Sunt oameni foarte diferiti, ca in orice generatie. Eu sunt insa ceva mai optimista decat altii. Cred ca succesul lor depinde de studiu, disciplina, seriozitate, toate acestea trebuie asumate. Pentru cei care nu le aplica, riscul este acela de a ajunge la improvizatii in loc de constructia unei cariere”, considera Zoe Petre. Ea adauga ca, inainte de toate, tinerii din ziua de azi ar trebui sa constientizeze cat sunt de liberi.
Previziuni
Se vor relaxa cu timpul
Faptul ca ambitiile sunt foarte mari la varste fragede pare sa duca la preferinta pentru o viata mult mai relaxata in viitor. „Cei care inteleg ca nu pot vedea viata ca un permanent santier se vor orienta catre asta. Foarte important este faptul ca obtin la o varsta frageda lucruri pe care nici nu le visau inainte”, spune Aurora Liiceanu. De cealalta parte, medicul Florin Tudose considera ca va exista o uniformizare cu generatiile mai vechi: „Daca ne uitam in urma, vedem ca nici o generatie nu a ramas diferita, fiecare si-a asumat responsabilitatile”.
El adauga faptul ca acest lucru depinde totusi de felul in care tinerii vor prelua realizarile celor mai in varsta si ca surprizele care intervin odata cu transformarile nu sunt excluse: „Sa nu uitam totusi ca Ceausescu a fost omorat de generatia pe care el a creat-o... Si astfel de lucruri s-au intamplat nu o data in istorie”.
Prima generatie nascuta in anul Revolutiei romane sarbatoreste majoratul. A crescut odata cu tranzitia, a cunoscut rasfatul libertatii postcomuniste. Vrem sa-i cunoastem pe reprezentantii generatiei 1989: in ce cred ei, cat prinde la ei patriotismul si cat consumerismul. Unii spun ca le lipseste interesul fata de politica si fata de societate din cauza ca nu au modele demne de urmat si deoarece pentru istoria recenta nu exista.
Scoala e „plictisitoare”
Adolescentii care termina liceul in acest an sunt catalogati de profesori drept grabiti si dezinteresati, mai putin profunzi decat cei din vechile generatii, care au ajuns acum oameni la casa lor, cu familii si cariere solide. Tinerii aproba faptul ca sunt mereu pe fuga, ca se plictisesc foarte repede de scoala, „acelasi drum pana la liceu, timp
de patru ani”. Dar asta nu li se pare un lucru rau.
Dimpotriva, ei considera ca trebuie sa faca totul repede, ca schimbarile ar trebui sa se produca intr-un ritm mult mai alert in tara noastra. Iar pana cand lucrurile vor fi cum vor ei aici, vor pleca la munca in strainatate. „Scoala este cam plictisitoare, facem acelasi drum pana la liceu timp de patru ani”, spune cu o usoara nepasare Anabela, eleva in clasa a XII-a la Grupul Scolar „V. Harnaj”.
„Si ce vrei? Sa mute liceul?”, isi intreaba Evelina colega de clasa. „Ar fi o idee”, vine raspunsul Anabelei, fara nicio retinere fata de singurul profesor de specialitate de la medicina veterinara, care preda la Grupul scolar.
Aici „nu se pot dezvolta liber”
„Cei care conduc tara nu stiu sa ne aprecieze la adevarata noastra valoare”, spune Daniela, eleva in clasa a XII-a la scoala de arte si meserii. Ea crede ca in Romania nu se poate exprima atat de liber
pe cat si-ar dori, iar daca o face, oricum are senzatia ca nu o aude nimeni. „Vreau sa plec sa muncesc in afara pentru ca acolo pot sa ma dezvolt, pot sa ma afirm mai liber”, adauga Daniela.
Mihai o contrazice. El are o sora plecata la lucru in strainatate, care i-a spus ca a muncit mult ca sa ajunga la un anumit nivel. Cu toate acestea, si Mihai este adeptul plecarii peste hotare dupa ce termina profesionala.
De altfel, din tot liceul, numai patru elevi vor sa-si continue studiile in tara, la Facultatea de Medicina Veterinara, dupa cum spune Cosmin. „Si la noi in tara poti sa te dezvolti”, se aude vocea baiatului intr-un murmur continuu al celorlalti tineri. „Ori sa pleci de aici cu o calificare, sa muncesti, ori sa iti continui studiile in afara”, este si optiunea Andreei. Pentru ca avansezi mai rapid, dupa cum spune fata din clasa a XII-a.
Liceenii spun ca pleaca atat de usor peste hotare pentru ca nu le pasa de tara asta, pentru simplul motiv ca nici guvernantii nu sunt interesati de ei. „Ii pasa cuiva de tara asta? Nu cred”, spune foarte convinsa Daniela. Singurul care incearca sa o contrazica, fara rezultat, este Cosmin. El se declara mai patriot, desi nu poate garanta ca dupa terminarea facultatii, daca are o oferta mai buna, nu pleaca sa munceasca in alt stat membru al Uniunii Europene.
Generatiile anterioare erau „mai culte, mai serioase”
Liceenii care fac parte din generatia 1989, nascuti in anul Revolutiei anticomuniste sau la un an dupa, sunt acum in clasa a XII-a. Ei sunt cei care au urmarit discursurile lui Nicolae Ceausescu pe YouTube si nu la televizorul alb-negru. Pentru ei, politica si talk-show-urile cu astfel de teme reprezinta culmea plictiselii.
„La un moment dat devin plictisitoare. Trateaza aceeasi tema la nesfarsit”, spune Ionut. De aceea, tinerii prefera sa se uite la televizor la muzica, la documentare si poate, cateodata, la stiri. Ziare nu prea citesc, decat poate pe cele de scandal, reviste care au articole cu si despre vedete. „Mai citim reviste de scandal, ca au copertile mai colorate”, spune soptit Andreea. Ea adauga ca presa nu o intereseaza din cauza ca se invarte in jurul unui subiect si devine stresanta.
Calina Prostean are 17 ani si este eleva a Colegiului National Banatean - Sectia Stiinte Sociale. Pe tinerii din ziua de azi nu-i pasioneaza ce se intampla in jurul lor, dar Calina este interesata - „e vorba despre viitorul meu, pentru ca viitorul meu depinde de ce se intampla in jurul meu”. Eleva se pregateste pentru Arhitectura si este atenta la ceea ce se construieste. „Nu stiu daca eu si generatia mea vom schimba ceva. Cred ca kitsch-ul nu o sa-l putem schimba, dar cel putin pot sa sper ca generatia mea va avea viziune”.
Profesoara Mariana Rosner, directoarea Grupului Scolar „V. Harnaj”, crede ca tinerii care termina liceul in acest an sunt victime. „Inainte, generatiile erau mai pregatite, mai culte, mai serioase”.
Fac scoala pentru diplome
Tinerii care ajung in 2007 la varsta majoratului, momentul in care ar trebui sa ia primele decizii privind drumul lor in viata
, considera ca sunt egoisti pentru ca asa au invatat in societatea in care traiesc. „Nu e obligatoriu sa si primesti daca dai ceva”, spune Cosmin. „Si apoi sa te ia toata lumea de prost”, il completeaza colegii in cor.
Drumul lor in viata s-a oprit putin la scoala, din simplul motiv ca au nevoie de o diploma, dupa cum spun. „La scoala se chiuleste, nu avem nevoie de scoala, iti trebuie doar o diploma”, adauga Carmen, o alta fata de-a XII-a.
Poate de aceea, in ochii profesorilor, adolescentii din generatia 1989 si cei care urmeaza par mult mai agitati, mai plini de imaginatie, dar, din pacate, nu mai aduc aceleasi satisfactii profesionale pe care le aveau dascalii cu generatiile anterioare.
RAPORT 2007
Adolescentii vor distractie, libertate si bani
Tinerii din ziua de azi isi doresc bani, cariera, libertate si distractie, in timp ce parintii si bunicii lor opteaza in primul rand pentru respect reciproc, munca si abia apoi pentru partea financiara, dupa cum arata studiul „Raporturile intre generatii”, realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei, si dat publicitatii ieri.
Astfel, 50,2% dintre cei cu varste cuprinse intre 16 si 25 de ani spun ca cea mai importanta valoare pentru ei o reprezinta banii. Acest lucru poate fi explicat ca o manifestare a consumatorismului, dar si ca o lipsa a celor necesare pentru supravietuire. Adultii insa, in proportie de 43,2%, opteaza pentru respect reciproc.
Cinstea, o alta valoare aleasa cu prioritate de catre cei batrani, intr-un procent de 46,2%, devine din ce in ce mai putin interesanta pentru adolescenti (16,7%). In schimb, o valoare care inregistreaza o crestere foarte mare de la o generatie la alta este placerea/distractia (0,8% la varstnici, 4,3% la adulti si 20,9% la tineri).
Astfel, se marcheaza nu numai diferentele de preocupari ale tinerei generatii, ci si o tendinta indusa nu atat de abundenta de care beneficiaza tinerii intr-o societate prospera, cat de impactul mass-mediei asupra constiintei si subculturii tinerei generatii.
Concluziile studiului arata ca se poate vorbi chiar de o degradare a capacitatii de selectie a valorilor. Putem sa privim insa pozitiv in viitor si sa speram la o societate cu adevarat democratica, daca tinem cont de faptul ca egalitatea intre oameni are optiuni in crestere, de la 3,4% la varstnici, la 7,0% la tineri.
Patriotismul si respectul fata de traditii sunt puse pe ultimele locuri, atat de adolescenti, cat si de cei maturi. Totusi, daca facem o comparatie, putem observa ca 3,6% dintre persoanele de peste 65 de ani considera patriotismul o valoare importanta, in timp ce numai 1,5% dintre tineri au aceeasi parere.
INDIVIDUALISMUL, LA RANG DE IDEOLOGIE
Criza de modele lasa loc pentru cultura banului
Lipsa timpului rezervat copiilor si, pe de alta parte, banii de care acestia beneficiaza „in compensatie”: acestea sunt doua aspecte care contribuie din plin la „crearea” modelului tanarului individualist si nerabdator in privinta ascensiunii sociale si profesionale.
„Parintii tin foarte mult ca aceia pe care-i cresc sa aiba tot ce ei nu au avut. Spun ca, daca ii dau destul din punct de vedere material, fac bine. Lipsa timpului devine in acest caz un element-cheie. Multi ajung desigur sa fie rasfatati, ajung la un dezechilibru, nesanatos pentru individ. Toleranta la frustrare este insa mult mai mica daca tanarul nu lupta pentru a realiza ceva”, considera psihologul Cristina Levitchi.
Individualismul devine practic o ideologie, arata psihologul Aurora Liiceanu.
De ce? „Pentru ca exista tentatia banului, pentru ca exista multe posibilitati de-a gandi viata. De restul nu-i intereseaza, important este sa o duca ei bine. Reusita sociala este foarte importanta: cu cat ai mai multi bani, cu atat mergi mai departe de Romania”, explica Aurora Liiceanu.
Valorile s-au schimbat foarte mult, ajungand sa difere chiar la tineri de varste foarte apropiate. Consumerismul este una dintre aceste valori, „in retragere” in tarile occidentale, insa caracteristica tuturor statelor care au aderat recent. In trend se afla si valoarea „aici si acum”, care exclude „gandirea pe viitor”, observa Levitchi.
Lipsiti de reprezentarea trecutului apropiat
Dezinteresul fata de politica reflecta un comportament normal, atata vreme cat generatia care face politica in momentul de fata nu poate oferi modele sau mesaje
pentru tineri.
„La noi nu exista o clasa politica reformata, nu au de ce sa fie atrasi, cu toate ca varsta nu este nicidecum frageda. Pana la urma, interesul fata de politica ar trebui sa fie unul natural”, explica medicul
Florin Tudose, seful Clinicii de psihiatrie din cadrul Spitalului Universitar Bucuresti.
Maria Voinea, prodecan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti, afirma ca, „pornind de la discursul greoi al politicienilor, tinerii ajung sa spuna: „Stiu eu ce promite reprezentantul partidului X””. Lipsa mesajelor politice adresate tinerilor ii indeparteaza si mai mult de acest domeniu.
Istoricul Zoe Petre considera ca tinerilor le lipseste aproape complet reprezentarea trecutului apropiat. „Am intalnit tineri care regreta sistemul de repartitii, fara sa-si dea seama ca era unul extrem de restrictiv - ca erai repartizat, dar numai in nu stiu ce sat. Pentru ca nu pot intelege ce insemna lipsa de libertate”, explica Zoe Petre. Ea considera ca cele mai importante trasaturi ale aceste generatii sunt atomizarea, perceptia acuta a diferentelor sociale, lipsa masurii atunci cand vine vorba de implinirea pro-priilor dorinte.
„Sunt oameni foarte diferiti, ca in orice generatie. Eu sunt insa ceva mai optimista decat altii. Cred ca succesul lor depinde de studiu, disciplina, seriozitate, toate acestea trebuie asumate. Pentru cei care nu le aplica, riscul este acela de a ajunge la improvizatii in loc de constructia unei cariere”, considera Zoe Petre. Ea adauga ca, inainte de toate, tinerii din ziua de azi ar trebui sa constientizeze cat sunt de liberi.
Previziuni
Se vor relaxa cu timpul
Faptul ca ambitiile sunt foarte mari la varste fragede pare sa duca la preferinta pentru o viata mult mai relaxata in viitor. „Cei care inteleg ca nu pot vedea viata ca un permanent santier se vor orienta catre asta. Foarte important este faptul ca obtin la o varsta frageda lucruri pe care nici nu le visau inainte”, spune Aurora Liiceanu. De cealalta parte, medicul Florin Tudose considera ca va exista o uniformizare cu generatiile mai vechi: „Daca ne uitam in urma, vedem ca nici o generatie nu a ramas diferita, fiecare si-a asumat responsabilitatile”.
El adauga faptul ca acest lucru depinde totusi de felul in care tinerii vor prelua realizarile celor mai in varsta si ca surprizele care intervin odata cu transformarile nu sunt excluse: „Sa nu uitam totusi ca Ceausescu a fost omorat de generatia pe care el a creat-o... Si astfel de lucruri s-au intamplat nu o data in istorie”.
Romanii, campionii Europei la TBC
Numarul romanilor care sufera de tuberculoza (TBC) a scazut in ultimii ani, insa tara noastra continua sa aiba cei mai multi bolnavi din Europa.
In Romania, incidenta TBC inregistreaza valori de zece ori mai ridicate comparativ cu media tarilor din Uniunea Europeana. "O usoara reducere a numarului bolnavilor s-a inregistrat pentru prima data in ultimii 20 de ani in 2003, ajungandu-se la 135,7 cazuri la 100.000 de locuitori fata de 142 de cazuri in anul 2002", explica coordonatoul programului
national de control al tuberculozei, conferentiar doctor Constantin Marica.
Tendinta de scadere s-a mentinut si anii urmatori, in 2005 s-au inregistrat 123 de cazuri la 100.000 de locuitori, iar in 2006, 116 cazuri. Cu toate ca medicamentele
pentru tuberculosi sunt gratuite, exista bolnavi care nu urmeaza tratamentele cum ar trebui, respectiv timp
de sase luni, ceea ce ii face in continuare contagiosi. Anual sunt diagnosticate in jur de 20.000 de noi cazuri de TBC.
In Romania, incidenta TBC inregistreaza valori de zece ori mai ridicate comparativ cu media tarilor din Uniunea Europeana. "O usoara reducere a numarului bolnavilor s-a inregistrat pentru prima data in ultimii 20 de ani in 2003, ajungandu-se la 135,7 cazuri la 100.000 de locuitori fata de 142 de cazuri in anul 2002", explica coordonatoul programului
national de control al tuberculozei, conferentiar doctor Constantin Marica.
Tendinta de scadere s-a mentinut si anii urmatori, in 2005 s-au inregistrat 123 de cazuri la 100.000 de locuitori, iar in 2006, 116 cazuri. Cu toate ca medicamentele
pentru tuberculosi sunt gratuite, exista bolnavi care nu urmeaza tratamentele cum ar trebui, respectiv timp
de sase luni, ceea ce ii face in continuare contagiosi. Anual sunt diagnosticate in jur de 20.000 de noi cazuri de TBC.
Adriean Videanu desfiinteaza un parc facut din banii cetatenilor
Adriean Videanu a venit de la Paris cu ideea ca Bucurestiul are mai mult spatiu verde decat capitala franceza. Poate din acest motiv la ultima sedinta de consiliu le-a impus alesilor un plan urbanistic zonal, prin care urmeaza sa fie betonat un parc de 200 de metri patrati facut pe cheltuiala locuitorilor din zona si donat apoi primariei. Ca nu a fost respectata legea transparentei decizionale, iar vecinii parcului nu au stiut de aceasta propunere n-ar fi inca mare lucru. Mai grav este ca Videanu face astfel jocul unor cercuri de interese care au penetrat Primaria Capitalei.
Pentru ca, in urma cu un an si jumatate, un consilier juridic din primarie, care apara, de doi ani, aceeasi zona verde din nordul orasului, si-a schimbat brusc pledoaria, sustinand la ultimul termen desfiintarea parcului.
Cererea juristului i-a lasat masca si pe judecatori, care au luat decizia corecta in cele din urma.
Transformat din groapa de gunoi in spatiu verde, parcul din Strada Cretei, facut si ingrijit de locuitori si predat adiministratorilor domeniului public, are ca scop principal sustinerea terasamentului unui drum realizat in urma cu cativa ani de municipalitate. Terenul respectiv trecuse din domeniul privat in domeniul public al primariei ca sa fie facut terasament inclinat, plantat cu pomi, care sa sustina o sosea.
Dar
se pare ca parcul creeaza probleme detinatorilor unor terenuri din spate, Pascu Miruna si Pascu Mihail Claudiu. Desi terenurile lor au iesire la strazi secundare din spatele parcului, acestia cer insistent primariei de multa vreme desfiintarea zonei verzi si realizarea unui drum, ca sa aiba iesire la o zona foarte cautata de agentii imobiliari: Intrarea Scoala Herastrau.
Cum smenul din instanta nu a tinut, proprietarii terenurilor au obtinut un plan de urbanism care, absolut "intamplator", taie in doua spatiul verde in care locuitorii au investit sute de milioane de lei si pe care ei apoi l-au donat primariei. Acum, acestia mai pot doar sa atace in instanta decizia consilierilor municpali, ca sa-si pastreze parcul
Pentru ca, in urma cu un an si jumatate, un consilier juridic din primarie, care apara, de doi ani, aceeasi zona verde din nordul orasului, si-a schimbat brusc pledoaria, sustinand la ultimul termen desfiintarea parcului.
Cererea juristului i-a lasat masca si pe judecatori, care au luat decizia corecta in cele din urma.
Transformat din groapa de gunoi in spatiu verde, parcul din Strada Cretei, facut si ingrijit de locuitori si predat adiministratorilor domeniului public, are ca scop principal sustinerea terasamentului unui drum realizat in urma cu cativa ani de municipalitate. Terenul respectiv trecuse din domeniul privat in domeniul public al primariei ca sa fie facut terasament inclinat, plantat cu pomi, care sa sustina o sosea.
Dar
se pare ca parcul creeaza probleme detinatorilor unor terenuri din spate, Pascu Miruna si Pascu Mihail Claudiu. Desi terenurile lor au iesire la strazi secundare din spatele parcului, acestia cer insistent primariei de multa vreme desfiintarea zonei verzi si realizarea unui drum, ca sa aiba iesire la o zona foarte cautata de agentii imobiliari: Intrarea Scoala Herastrau.
Cum smenul din instanta nu a tinut, proprietarii terenurilor au obtinut un plan de urbanism care, absolut "intamplator", taie in doua spatiul verde in care locuitorii au investit sute de milioane de lei si pe care ei apoi l-au donat primariei. Acum, acestia mai pot doar sa atace in instanta decizia consilierilor municpali, ca sa-si pastreze parcul
O agenda noua in relatiile moldo-ruse
ntilnirile dintre reprezentantii Adunarii Federale a Rusiei si Parlamentului R.Moldova sint o baza serioasa pentru continuarea formularii unei noi agende in relatiile moldo-ruse, a declarat presedintele Parlamentului Marian Lupu, in cadrul sedintei de miercuri a Comisiei si Parlamentului moldovean.
Lupu a mentionat ca aceasta prima intilnire dupa semnarea acordului de cooperare parlamentara in 2003, are o semnificatie deosebita. Potrivit lui Lupu, majoritatea problemelor nesolutionate ar putea sa fie reglementate in cadrul consultatiilor interparlamentare. In acest sens, Lupu a subliniat necesitatea elaborarii unor proiecte commune care sa poata dezvolta cooperarea in domeniul economic, umanitar si cultural.
"Pentru noi Rusia este unul dintre principalii parterni, iar relatiile cu Federatia Rusa au un caracter strategic", a mentionat presedintele Parlamentului. Totodata, el a precizat ca integrarea europeana a Moldovei nu va afecta relatiile cu Rusia.
In alt context, presedintele Legislativului a spus ca desi dialogul moldo-rus in problema
transnistreana este activ pe linia Executivului, acesta ar trebui extins si la nivel de Parlamente. Potrivit lui Marian Lupu, este nevoie de o solutie corecta a diferendului transnistrean in baza principiilor si normelor internationale, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a R.Moldova, precum si in baza Tratatului de prietenie si cooperare moldo-rus. Toate acestea, afirma Lupu, scot in prim plan problemele umane de respectare a drepturilor omului, unde rolul reprezentantilor puterii este incontestabil.
La Comisia interparlamentara de cooperare dintre Adunarea Federala a Rusiei si Parlamentul R.Moldova au fost discutate, miercuri, mai multe probleme economice, culturale si sociale. Reprezentantii legislativului rus au subliniat
ca sint interesati in primul rand de cooperarea economica dintre cele doua state.
Lupu a mentionat ca aceasta prima intilnire dupa semnarea acordului de cooperare parlamentara in 2003, are o semnificatie deosebita. Potrivit lui Lupu, majoritatea problemelor nesolutionate ar putea sa fie reglementate in cadrul consultatiilor interparlamentare. In acest sens, Lupu a subliniat necesitatea elaborarii unor proiecte commune care sa poata dezvolta cooperarea in domeniul economic, umanitar si cultural.
"Pentru noi Rusia este unul dintre principalii parterni, iar relatiile cu Federatia Rusa au un caracter strategic", a mentionat presedintele Parlamentului. Totodata, el a precizat ca integrarea europeana a Moldovei nu va afecta relatiile cu Rusia.
In alt context, presedintele Legislativului a spus ca desi dialogul moldo-rus in problema
transnistreana este activ pe linia Executivului, acesta ar trebui extins si la nivel de Parlamente. Potrivit lui Marian Lupu, este nevoie de o solutie corecta a diferendului transnistrean in baza principiilor si normelor internationale, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a R.Moldova, precum si in baza Tratatului de prietenie si cooperare moldo-rus. Toate acestea, afirma Lupu, scot in prim plan problemele umane de respectare a drepturilor omului, unde rolul reprezentantilor puterii este incontestabil.
La Comisia interparlamentara de cooperare dintre Adunarea Federala a Rusiei si Parlamentul R.Moldova au fost discutate, miercuri, mai multe probleme economice, culturale si sociale. Reprezentantii legislativului rus au subliniat
ca sint interesati in primul rand de cooperarea economica dintre cele doua state.
Protectionism la Ministerul Justitiei
La 16 martie, Ministerul Justitiei (MJ) a lansat un nou serviciu, aplicarea apostilei, procedura prin care este anulata oportunitatea supralegalizarii actelor eliberate in R. Moldova, pentru a fi recunoscute in alte state. Lansarea acestui serviciu
a fost posibila datorita aderarii R. Moldova la Conventia cu privire la apostila, incheiata la Haga la 5 octombrie 1961. Potrivit oficialilor de la MJ, incepand cu 16 martie, cetatenii sunt scutiti de procedurile anevoioase de supralegalizare a actelor, in cadrul mai multor institutii, inclusiv al ambasadelor si consulatelor tarilor care urmeaza sa recunoasca actele eliberate in R. Moldova.
Cu ocazia acestui eveniment, a fost amplu mediatizat numele lui Anatolie Zlotea care, pana nu demult, exercita functia de manager general al Fonte Grup, intreprindere specializata in comercializarea sistemelor de incalzire si a celor sanitare, a sistemelor de aprovizionare cu gaze
, a celor de ventilare si climatizare.
Activitatea sa de comerciant de boilere si cazane termice nu a constituit, insa, un impediment pentru lansarea sa in functie de sef adjunct (deocamdata!) al Directiei Cooperare Juridica Internationala, a MJ. Mai nou, Zlotea fiind abilitat cu organizarea serviciului de eliberare a actelor apostilate.
Ziceam, deocamdata, pentru ca, de la angajarea sa in cadrul MJ si pana in prezent cariera lui Anatolie Zlotea nu a cunoscut vreo stagnare, iar, potrivit colegilor sai, plecarea de la acest minister, acum cateva saptamani, a fostei sale
sefe de la Directia Cooperare Juridica Internationala, Elena Echim, nu ar insemna nimic altceva decat eliberarea acestei functii pentru subalternul sau, fostul manager de la Fonte Grup. Apropo, despre Elena Echim, angajatii MJ spun ca a fost una dintre cele mai pretioase specialiste din cadrul acestei institutii si ca ar fi fost determinata sa plece…
Lansarea recenta a lui Anatolie Zlotea in fruntea noului serviciu de aplicare a apostilei a provocat mai multe intrebari, nedumeriri si suspiciuni in randul colegilor sai care s–au grabit sa faca si unele supozitii. Ei afirma ca venirea lui Zlotea la MJ nu are nimic in comun cu deosebitele sale calitati profesionale. «Este bunul prieten al actualului ministru. Inca de pe cand Parlog era agent guvernamental la CEDO, ii facilita lui Zlotea mai multe deplasari la Strasbourg», spun angajati ai MJ, afirmand ca acesta a fost adus de la Fonte Grup la minister de catre actualul ministru. Din 2001, de cand Vitalie Parlog deveni Reprezentant al Guvernului R. Moldova la CEDO, dar si director al Directiei Generale Relatii Internationale si Integrare Europeana a MJ, sau in calitatea sa de membru al Comitetului Director pentru Drepturile Omului al CE, sau in calitatea sa de membru al Comisiei guvernamentale permanente pentru organizarea executarii hotaririlor definitive ale CEDO versus R. Moldova, unde ajunsese in 2005, Parlog a avut grija in repetate randuri de calatoriile si distractiile europene ale managerului general de la Fonte Grup.
Tot ministrul este cel care are grija de actuala cariera a lui Zlotea. «Altfel cum am putea explica incredintarea acestuia gestionarea serviciului de aplicare a apostilei care va aduce fonduri impresionante institutiei?», se intreaba angajati ai MJ. Tot ei spun ca acest sprijin nu ar fi acordat pe gratis.
Am incercat sa aflam in ce conditii a fost angajat in functia sa de la MJ fostul manager general de la Fonte Grup. L–am solicitat chiar pe el sa ne spuna daca a fost organizat vreun concurs
si daca angajarea sa a fost una echitabila.
«Sunt aici de la 23 august 2004… Daca am fost angajat prin concurs? Sigur ca da», ne–a spus Zlotea afirmand ca nu–si aminteste cine anume mai depusese dosarele la acel concurs. Nici pe site–ul oficial al MJ nu am gasit vreo informatie despre vreun concurs in urma caruia Zlotea ar fi fost angajat, iar apoi a fost avansat spectaculos in functii. Intrebat daca este adevarat ca fosta sa sefa, Elena Echim, a plecat «de nevoie» de la MJ, eliberandu–se, astfel, aceasta functie pentru el, Zlotea a spus ca habar nu are despre o eventuala avansare a sa in functia celei care «a plecat» de la MJ. Si despre deplasarile anterioare pe la institutiile europene, Zlotea sustine ca ar fi o curata coincidenta calatoriile sale in acelasi avion cu Vitalie Parlog.
Cat despre mai noua sa activitate, Zlotea confirma ca, zilnic, intre orele 8.00 si 15.00, circa 250 de persoane pot depune actele pentru aplicarea apostilei, o singura legalizare fiind efectuata contra 100 de lei. In prezent Conventia de la Haga numara 92 de state membre printre care: Italia, Grecia, Franta, Spania, Portugalia, Irlanda, Turcia, Federatia Rusa si Romania, astfel incat acest serviciu ar putea aduce statului sume impresionante de bani.
Pe de alta parte, responsabili de la MJ ne–au spus ca, pe cand se angajase Zlotea in minister, nu se organizau concursuri pentru suplinirea locurilor vacante. «Acum avem mai multe locuri libere, angajam prin concurs. Poate participa oricine, chiar si fara protectie», ne–au spus aceleasi surse.
Am cautat sa aflam ce cred functionarii CCCEC despre protectionismul de la MJ. Seful Directiei mass–media, Alexandru Gasca, sustine ca, potrivit Legii privind combaterea coruptiei si protectionismului, CCCEC este abilitata sa combata si acest flagel. Totodata, Gasca sustine ca, in cazul in care, la angajare, au fost respectate toate rigorile, dosarul fiind suspus unui concurs si unor investigatii in cadrul serviciului de securitate interna, nu ar exista motive de suspectare de protectionism. Pe de alta parte, aceeasi Lege spune ca protectionismul este o actiune sau o inactiune a factorului de decizie vizand protejarea in rezolvarea unor probleme a persoanelor interesate, prin atitudine favorabila fata de ele…
a fost posibila datorita aderarii R. Moldova la Conventia cu privire la apostila, incheiata la Haga la 5 octombrie 1961. Potrivit oficialilor de la MJ, incepand cu 16 martie, cetatenii sunt scutiti de procedurile anevoioase de supralegalizare a actelor, in cadrul mai multor institutii, inclusiv al ambasadelor si consulatelor tarilor care urmeaza sa recunoasca actele eliberate in R. Moldova.
Cu ocazia acestui eveniment, a fost amplu mediatizat numele lui Anatolie Zlotea care, pana nu demult, exercita functia de manager general al Fonte Grup, intreprindere specializata in comercializarea sistemelor de incalzire si a celor sanitare, a sistemelor de aprovizionare cu gaze
, a celor de ventilare si climatizare.
Activitatea sa de comerciant de boilere si cazane termice nu a constituit, insa, un impediment pentru lansarea sa in functie de sef adjunct (deocamdata!) al Directiei Cooperare Juridica Internationala, a MJ. Mai nou, Zlotea fiind abilitat cu organizarea serviciului de eliberare a actelor apostilate.
Ziceam, deocamdata, pentru ca, de la angajarea sa in cadrul MJ si pana in prezent cariera lui Anatolie Zlotea nu a cunoscut vreo stagnare, iar, potrivit colegilor sai, plecarea de la acest minister, acum cateva saptamani, a fostei sale
sefe de la Directia Cooperare Juridica Internationala, Elena Echim, nu ar insemna nimic altceva decat eliberarea acestei functii pentru subalternul sau, fostul manager de la Fonte Grup. Apropo, despre Elena Echim, angajatii MJ spun ca a fost una dintre cele mai pretioase specialiste din cadrul acestei institutii si ca ar fi fost determinata sa plece…
Lansarea recenta a lui Anatolie Zlotea in fruntea noului serviciu de aplicare a apostilei a provocat mai multe intrebari, nedumeriri si suspiciuni in randul colegilor sai care s–au grabit sa faca si unele supozitii. Ei afirma ca venirea lui Zlotea la MJ nu are nimic in comun cu deosebitele sale calitati profesionale. «Este bunul prieten al actualului ministru. Inca de pe cand Parlog era agent guvernamental la CEDO, ii facilita lui Zlotea mai multe deplasari la Strasbourg», spun angajati ai MJ, afirmand ca acesta a fost adus de la Fonte Grup la minister de catre actualul ministru. Din 2001, de cand Vitalie Parlog deveni Reprezentant al Guvernului R. Moldova la CEDO, dar si director al Directiei Generale Relatii Internationale si Integrare Europeana a MJ, sau in calitatea sa de membru al Comitetului Director pentru Drepturile Omului al CE, sau in calitatea sa de membru al Comisiei guvernamentale permanente pentru organizarea executarii hotaririlor definitive ale CEDO versus R. Moldova, unde ajunsese in 2005, Parlog a avut grija in repetate randuri de calatoriile si distractiile europene ale managerului general de la Fonte Grup.
Tot ministrul este cel care are grija de actuala cariera a lui Zlotea. «Altfel cum am putea explica incredintarea acestuia gestionarea serviciului de aplicare a apostilei care va aduce fonduri impresionante institutiei?», se intreaba angajati ai MJ. Tot ei spun ca acest sprijin nu ar fi acordat pe gratis.
Am incercat sa aflam in ce conditii a fost angajat in functia sa de la MJ fostul manager general de la Fonte Grup. L–am solicitat chiar pe el sa ne spuna daca a fost organizat vreun concurs
si daca angajarea sa a fost una echitabila.
«Sunt aici de la 23 august 2004… Daca am fost angajat prin concurs? Sigur ca da», ne–a spus Zlotea afirmand ca nu–si aminteste cine anume mai depusese dosarele la acel concurs. Nici pe site–ul oficial al MJ nu am gasit vreo informatie despre vreun concurs in urma caruia Zlotea ar fi fost angajat, iar apoi a fost avansat spectaculos in functii. Intrebat daca este adevarat ca fosta sa sefa, Elena Echim, a plecat «de nevoie» de la MJ, eliberandu–se, astfel, aceasta functie pentru el, Zlotea a spus ca habar nu are despre o eventuala avansare a sa in functia celei care «a plecat» de la MJ. Si despre deplasarile anterioare pe la institutiile europene, Zlotea sustine ca ar fi o curata coincidenta calatoriile sale in acelasi avion cu Vitalie Parlog.
Cat despre mai noua sa activitate, Zlotea confirma ca, zilnic, intre orele 8.00 si 15.00, circa 250 de persoane pot depune actele pentru aplicarea apostilei, o singura legalizare fiind efectuata contra 100 de lei. In prezent Conventia de la Haga numara 92 de state membre printre care: Italia, Grecia, Franta, Spania, Portugalia, Irlanda, Turcia, Federatia Rusa si Romania, astfel incat acest serviciu ar putea aduce statului sume impresionante de bani.
Pe de alta parte, responsabili de la MJ ne–au spus ca, pe cand se angajase Zlotea in minister, nu se organizau concursuri pentru suplinirea locurilor vacante. «Acum avem mai multe locuri libere, angajam prin concurs. Poate participa oricine, chiar si fara protectie», ne–au spus aceleasi surse.
Am cautat sa aflam ce cred functionarii CCCEC despre protectionismul de la MJ. Seful Directiei mass–media, Alexandru Gasca, sustine ca, potrivit Legii privind combaterea coruptiei si protectionismului, CCCEC este abilitata sa combata si acest flagel. Totodata, Gasca sustine ca, in cazul in care, la angajare, au fost respectate toate rigorile, dosarul fiind suspus unui concurs si unor investigatii in cadrul serviciului de securitate interna, nu ar exista motive de suspectare de protectionism. Pe de alta parte, aceeasi Lege spune ca protectionismul este o actiune sau o inactiune a factorului de decizie vizand protejarea in rezolvarea unor probleme a persoanelor interesate, prin atitudine favorabila fata de ele…
Amendamentul Roşca-Stepaniuc
Deputaţii coaliţiei roş-oranj Roşca şi Stepaniuc au semnat o iniţiativă legislativă de sistare a transmisiunii în direct a şedinţelor parlamentului
„Acta est fabula!”. Cu aceste cuvinte
se anunţa sfârşitul unie piese în teatrul antic, adică „piesa a fost jucată!”. Finalul vechilor comedii italiene se anunţa cu „E finita la commedia!”. Ceea ce au pus la cale Roşca şi Stepaniuc poate fi anunţat cu titlul romanului prozatorului postmodernist basarabean Alexandru Vakulovski, titlul pe care, din anumite raţiuni cultural-istorice, nu-l reproducem.
Luni, deputaţii coaliţiei de guvernământ V. Stepaniuc şi Iu. Roşca au semnat o iniţiativă legislativă privind modificarea articolului 82 din Regulamentul parlamentului. Iată ce prevede ea: „Şedinţele în plen ale parlamentului, cu excepţia celor secrete prevăzute (…), pot fi transmise în direct la posturile publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu prevederile Codului Audiovizualului sau la iniţiativa parlamentului, prin decizia adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Stenogramele şedinţelor publice sunt plasate pe site-ul oficial al parlamentului. Comunicatele oficiale despre şedinţele parlamentului se fac publice numai prin intermediul serviciului de presă al parlamentului”. (Sublinierile ne aparţin). Tradus în limbaj normal, amendamentul Roşca-Stepaniuc înseamnă sistarea transmisiunii în direct la posturile publice de radio şi televiziune a şedinţelor parlamentului. Amintim că aceasta a fost una dintre cele „zece condiţii” înaintate de PPCD lui V. Voronin pe 4 aprilie 2005.
Această iniţiativă a lui Roşca-Stepaniuc se înscrie logic în şirul de acţiuni ale coaliţiei de guvernământ a comuniştilor şi pepecediştilor de îngrădire a accesului cetăţenilor la informaţie. Puterea a fost mereu deranjată de luările de atitudine ale deputaţilor din opoziţie în cadrul şedinţelor transmise în direct. Recent, însuşi preşedintele Voronin s-a arătat nemulţumit, acuzându-i de populism pe deputaţii care ies cu declaraţii şi interpelări. Amendamentul Roşca-Stepaniuc apare pe fonul unui mediu
politic în continuă degradare şi a unor reacţii tot mai dure atât din interior, cât şi din exterior. Ne referim la recenta declaraţie a ambasadelor străine şi a organismelor internaţionale acreditate la Chişinău vizavi de degringolada pieţei mediatice din R. Moldova.
Amendamentul Roşca-Stepaniuc confirmă că aşa-zisul parteneriat s-a transformat de facto într-o coaliţie de guvernământ comunist-pepecedistă antidemocratică şi antieuropeană, care, acum, în ajunul campaniei
pentru alegerile locale, îşi strânge rândurile. În situaţia creată, trebuie să urmeze replica adecvată a opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare. Va urma oare? Şi care va fi ea? Vom reveni la subiect în numărul de mâine. Astăzi, vă propunem, în pag. 5, scrisoarea preşedintelui Voronin, din 28 decembrie 2004, expediată Consiliului de Observatori al „Teleradio-Moldova”. Aceasta, credem, are legătură cu amendamentul Roşca-Stepaniuc şi explică în mare măsură atitudinea actualei coaliţii faţă de modul în care trebuie să fie informată societatea.
„Acta est fabula!”. Cu aceste cuvinte
se anunţa sfârşitul unie piese în teatrul antic, adică „piesa a fost jucată!”. Finalul vechilor comedii italiene se anunţa cu „E finita la commedia!”. Ceea ce au pus la cale Roşca şi Stepaniuc poate fi anunţat cu titlul romanului prozatorului postmodernist basarabean Alexandru Vakulovski, titlul pe care, din anumite raţiuni cultural-istorice, nu-l reproducem.
Luni, deputaţii coaliţiei de guvernământ V. Stepaniuc şi Iu. Roşca au semnat o iniţiativă legislativă privind modificarea articolului 82 din Regulamentul parlamentului. Iată ce prevede ea: „Şedinţele în plen ale parlamentului, cu excepţia celor secrete prevăzute (…), pot fi transmise în direct la posturile publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu prevederile Codului Audiovizualului sau la iniţiativa parlamentului, prin decizia adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Stenogramele şedinţelor publice sunt plasate pe site-ul oficial al parlamentului. Comunicatele oficiale despre şedinţele parlamentului se fac publice numai prin intermediul serviciului de presă al parlamentului”. (Sublinierile ne aparţin). Tradus în limbaj normal, amendamentul Roşca-Stepaniuc înseamnă sistarea transmisiunii în direct la posturile publice de radio şi televiziune a şedinţelor parlamentului. Amintim că aceasta a fost una dintre cele „zece condiţii” înaintate de PPCD lui V. Voronin pe 4 aprilie 2005.
Această iniţiativă a lui Roşca-Stepaniuc se înscrie logic în şirul de acţiuni ale coaliţiei de guvernământ a comuniştilor şi pepecediştilor de îngrădire a accesului cetăţenilor la informaţie. Puterea a fost mereu deranjată de luările de atitudine ale deputaţilor din opoziţie în cadrul şedinţelor transmise în direct. Recent, însuşi preşedintele Voronin s-a arătat nemulţumit, acuzându-i de populism pe deputaţii care ies cu declaraţii şi interpelări. Amendamentul Roşca-Stepaniuc apare pe fonul unui mediu
politic în continuă degradare şi a unor reacţii tot mai dure atât din interior, cât şi din exterior. Ne referim la recenta declaraţie a ambasadelor străine şi a organismelor internaţionale acreditate la Chişinău vizavi de degringolada pieţei mediatice din R. Moldova.
Amendamentul Roşca-Stepaniuc confirmă că aşa-zisul parteneriat s-a transformat de facto într-o coaliţie de guvernământ comunist-pepecedistă antidemocratică şi antieuropeană, care, acum, în ajunul campaniei
pentru alegerile locale, îşi strânge rândurile. În situaţia creată, trebuie să urmeze replica adecvată a opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare. Va urma oare? Şi care va fi ea? Vom reveni la subiect în numărul de mâine. Astăzi, vă propunem, în pag. 5, scrisoarea preşedintelui Voronin, din 28 decembrie 2004, expediată Consiliului de Observatori al „Teleradio-Moldova”. Aceasta, credem, are legătură cu amendamentul Roşca-Stepaniuc şi explică în mare măsură atitudinea actualei coaliţii faţă de modul în care trebuie să fie informată societatea.
La trei gradinite din Balti, medicii igienisti au depistat in ulei particule de sapun
de cateva zile in alimentatia de la trei gradinite din Balti a fost folosit ulei, in componenta caruia angajatii Centrului de Medicina Preventiva au depistat particule de sapun. Untdelemnul in doua cu sapun avea un miros mai nuantat, fiind livrat in baza unui tender de o societate cu raspundere limitata din orasul Floresti, comunica Agentia DECA-press.
In rezultatul consumului uleiului necalitativ nu au fost inregistrate cazuri de imbolnavire sau intoxicatii.
Potrivit sefului Directiei de Invatamant a Primariei Balti, Andrei Ciobu, agentul economic
din Floresti a obtinut dreptul de a livra ulei catre institutiile de invatamant din Balti datorita faptului ca oferta acestuia presupunea un pret mai mic decat a altor producatori de ulei.
In total au fost achizitionate 1736 de litri de ulei pentru care s-a platit din buget 21,5 mii de lei. Din aceasta cantitate au fost utilizati 236 de litri, iar restul cantitatii va fi inapoiat producatorului.
In context, primarul baltean, Vasili Panciuk, le-a reprosat responsabililor ca mai intai conteaza calitatea produsului
, iar apoi pretul.
In rezultatul consumului uleiului necalitativ nu au fost inregistrate cazuri de imbolnavire sau intoxicatii.
Potrivit sefului Directiei de Invatamant a Primariei Balti, Andrei Ciobu, agentul economic
din Floresti a obtinut dreptul de a livra ulei catre institutiile de invatamant din Balti datorita faptului ca oferta acestuia presupunea un pret mai mic decat a altor producatori de ulei.
In total au fost achizitionate 1736 de litri de ulei pentru care s-a platit din buget 21,5 mii de lei. Din aceasta cantitate au fost utilizati 236 de litri, iar restul cantitatii va fi inapoiat producatorului.
In context, primarul baltean, Vasili Panciuk, le-a reprosat responsabililor ca mai intai conteaza calitatea produsului
, iar apoi pretul.
Comuniştii, tot mai singuri
Comuniştii moldoveni nu mai sunt înţeleşi de nimeni. Nici acasă. Nici peste hotare.
Şi Uniunea Europeană, şi SUA plimbă ochi tot mai alarmaţi şi mai posomorâţi peste puterea de la Chişinău. Refuzul autorităţilor moldovene de a accepta deschiderea a două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi a contrariat mai cu seamă Bruxellesul. Vineri, comisarul european pentru justiţie, Franco Frattini, a lăsat să se întrevadă că e dezamăgit de atitudinea Chişinăului, declarând că acesta n-ar trebui să respingă propunerile Bucureştiului de a fonda un Centru de acordare a vizelor. Şi acestea nu sunt, desigur, singurele priviri pe cât de dezgustate, pe atât de mustrătoare pe care le aruncă Occidentul asupra lui Vladimir Voronin.
Recent, precum se ştie, Departamentul de Stat de la Washington a acuzat guvernarea comunistă de încălcarea drepturilor omului, tentative de intimidare a opoziţiei şi presei independente
. Misiunea OSCE în Republica Moldova, dar şi ambasadele ţărilor occidentale se arată tot mai des îngrijorate de derapajul antidemocratic ce ia proporţii pe zi ce trece la noi. Deunăzi, a intrat pe fir şi Consiliul Europei care a regretat faptul că cercurile guvernante de la Chişinău se eschivează de la expertizarea internaţională a legilor adoptate.
Exemplele ar putea continua cu nemiluita. Cancelariile occidentale par pe zi ce trece tot mai deranjate şi de faptul că planul de acţiuni UE - Republica Moldova este îndeplinit de ochii lumii şi de politica duplicitară a Chişinăului care creează impresia că ar vrea să tragă pe sfoară şi Estul şi Vestul. Toate acestea nu sunt altceva decât semne ale unei decepţii crunte. Astăzi, spre deosebire de anul 2005, la Bruxelles, Strasbourg şi Washington nimeni nu-şi mai face iluzii în ceea ce priveşte calitatea şi intenţiile politice ale regimului Voronin. Dacă acum doi ani puterea comunistă era privită ca un rău, dar totuşi, ca unul care poate fi cândva vindecat, azi Occidentul nu mai pune la îndoială faptul că în Republica Moldova are de a face cu un rău cancerigen profund şi irecuperabil.
Astfel, comuniştii au rămas singuri şi acasă, şi peste hotare. I-a abandonat nu numai Occidentul, precum se ştie, ci şi Kremlinul. Îmbunătăţirea aparentă din ultimul timp
a relaţiilor moldo-ruse n-ar trebui să înşele pe nimeni. Moscova, chit că a acceptat să intre în vorbă cu Voronin, nu l-a luat, totuşi, în braţe, ca pe vremuri. Putin, pur şi simplu, vrea să profite de singurătatea omologului său comunist pentru a bate în cuie victoria politică a clicii separatiste din Transnistria. Ruşii au ales de mult. Ei pariază doar pe Smirnov. Voronin nu-i decât mijlocul care trebuie să le ajute să-şi atingă scopul în regiunea rebelă.
Aşa fiind, în afară de PPCD, nimeni nu mai dă pe viitorul PCRM nici două parale. Asta anunţă pentru comunişti un sfârşit de drum politic. Guvernarea lor a ajuns între ciocan şi nicovală. Izolaţi şi pe plan intern şi pe plan extern, ei nu mai au nicio şansă. Într-un stat mic precum Republica Moldova, nicio guvernare nu poate supravieţui pe cont propriu. Voronin astăzi e în situaţia de acum cinci ani a lui Eduard Şevardnadze care, la un moment dat, a devenit indezirabil, şi la Moscova, şi la Washington. Din acel moment destinul său politic a fost pecetluit. Şi asta în condiţiile în care şi americanii, şi ruşii erau legaţi cel puţin sentimental de liderul georgian. Orice s-ar spune, numele acestuia se asocia cu perestroika şi apusul diplomaţiei sovietice. În ceea ce îl priveşte pe Voronin, el nu-i nimic altceva decât numele trădării pentru ruşi şi al absurdului pentru occidentali.
Şi Uniunea Europeană, şi SUA plimbă ochi tot mai alarmaţi şi mai posomorâţi peste puterea de la Chişinău. Refuzul autorităţilor moldovene de a accepta deschiderea a două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi a contrariat mai cu seamă Bruxellesul. Vineri, comisarul european pentru justiţie, Franco Frattini, a lăsat să se întrevadă că e dezamăgit de atitudinea Chişinăului, declarând că acesta n-ar trebui să respingă propunerile Bucureştiului de a fonda un Centru de acordare a vizelor. Şi acestea nu sunt, desigur, singurele priviri pe cât de dezgustate, pe atât de mustrătoare pe care le aruncă Occidentul asupra lui Vladimir Voronin.
Recent, precum se ştie, Departamentul de Stat de la Washington a acuzat guvernarea comunistă de încălcarea drepturilor omului, tentative de intimidare a opoziţiei şi presei independente
. Misiunea OSCE în Republica Moldova, dar şi ambasadele ţărilor occidentale se arată tot mai des îngrijorate de derapajul antidemocratic ce ia proporţii pe zi ce trece la noi. Deunăzi, a intrat pe fir şi Consiliul Europei care a regretat faptul că cercurile guvernante de la Chişinău se eschivează de la expertizarea internaţională a legilor adoptate.
Exemplele ar putea continua cu nemiluita. Cancelariile occidentale par pe zi ce trece tot mai deranjate şi de faptul că planul de acţiuni UE - Republica Moldova este îndeplinit de ochii lumii şi de politica duplicitară a Chişinăului care creează impresia că ar vrea să tragă pe sfoară şi Estul şi Vestul. Toate acestea nu sunt altceva decât semne ale unei decepţii crunte. Astăzi, spre deosebire de anul 2005, la Bruxelles, Strasbourg şi Washington nimeni nu-şi mai face iluzii în ceea ce priveşte calitatea şi intenţiile politice ale regimului Voronin. Dacă acum doi ani puterea comunistă era privită ca un rău, dar totuşi, ca unul care poate fi cândva vindecat, azi Occidentul nu mai pune la îndoială faptul că în Republica Moldova are de a face cu un rău cancerigen profund şi irecuperabil.
Astfel, comuniştii au rămas singuri şi acasă, şi peste hotare. I-a abandonat nu numai Occidentul, precum se ştie, ci şi Kremlinul. Îmbunătăţirea aparentă din ultimul timp
a relaţiilor moldo-ruse n-ar trebui să înşele pe nimeni. Moscova, chit că a acceptat să intre în vorbă cu Voronin, nu l-a luat, totuşi, în braţe, ca pe vremuri. Putin, pur şi simplu, vrea să profite de singurătatea omologului său comunist pentru a bate în cuie victoria politică a clicii separatiste din Transnistria. Ruşii au ales de mult. Ei pariază doar pe Smirnov. Voronin nu-i decât mijlocul care trebuie să le ajute să-şi atingă scopul în regiunea rebelă.
Aşa fiind, în afară de PPCD, nimeni nu mai dă pe viitorul PCRM nici două parale. Asta anunţă pentru comunişti un sfârşit de drum politic. Guvernarea lor a ajuns între ciocan şi nicovală. Izolaţi şi pe plan intern şi pe plan extern, ei nu mai au nicio şansă. Într-un stat mic precum Republica Moldova, nicio guvernare nu poate supravieţui pe cont propriu. Voronin astăzi e în situaţia de acum cinci ani a lui Eduard Şevardnadze care, la un moment dat, a devenit indezirabil, şi la Moscova, şi la Washington. Din acel moment destinul său politic a fost pecetluit. Şi asta în condiţiile în care şi americanii, şi ruşii erau legaţi cel puţin sentimental de liderul georgian. Orice s-ar spune, numele acestuia se asocia cu perestroika şi apusul diplomaţiei sovietice. În ceea ce îl priveşte pe Voronin, el nu-i nimic altceva decât numele trădării pentru ruşi şi al absurdului pentru occidentali.
Francezii de la Total au mituit oficiali iranieni pentru contracte de gaz
Directorul celui mai mare grup petrolier francez (Total), Christophe de Margerie, a fost arestat si si-a petrecut noaptea de marti spre miercuri dupa gratii. Dupa noaptea de meditatie, ieri de dimineata, de Margerie trebuia sa ajunga la interogatoriu. Oficialul francez este acuzat ca ar fi dat mita cateva milioane de dolari in Iran. Total este cea de-a patra companie petroliera din lume si a fost intens folosita ca instrument politic in Africa si Orientul Mijlociu in timpul
administratiei Mitterand, scrie The Times. Atat Margerie, cat si alti doi directori de la Total (Robert Castaigne, director financiar si Philippe Boisseau, director al operatiunilor legate de gaz) ar fi directionat mita spre oficiali din Iran pentru a obtine contracte de exploatare a zacamintelor de gaze
naturale de pe teritoriul statului din Golf.
Mita de 60 de milioane de euro a fost varsata unor inalti oficiali iranieni intre anii 1996 si 2003, spun anchetatorii francezi. Cei care au descoperit ingineriile financiare ale lui de Margerie sunt investigatorii elvetieni, scrie cotidianul Le Monde. Acestia au predat insa cazul si dovezile anchetatorilor francezi. Investigatorii au luat urma banilor dupa ce acestia au fost mutati prin mai multe conturi din Elvetia. O parte (9,5 milioane de euro) din consistentul bacsis a fost depistata si blocata apoi de autoritatile de la Berna. O buna parte au disparut insa ca prin farmec, multi din ei in conturile fiului fostului presedinte iranian Ali Hashemi Rafsanjani. "Marele Mustacios", cum este alintat presedintele Total, era, in vremurile acelea, directorul pentru operatiunile din Orientul Mijlociu. Total a investit doua miliarde de dolari in campul iranian de la South Pars, pe care il exploateaza in comun cu rusii de la Gazprom si compania malaeziana Petronas. Intervievat de Le Monde, de Margerie a lasat de inteles ca se simte curat ca lacrima: "Grupul (n.r. Total) considera ca acordurile incheiate in 1997 pentru gazul iranian au fost perfect
conforme cu legile de atunci".
Christophe de Margerie se pare ca avea deja experienta in "inmuierea" oficialilor dupa ce, la sfarsitul anilor '90, a dat mai multe milioane mita ca sa obtina o bucatica din programul Natiunilor Unite, "petrol contra hrana" pentru Irak. Cei trei suspecti de cel mai inalt rang au fost adusi la interogatorii de judecatorul francez Philippe Courroye, acelasi magistrat care de anul trecut l-a pus sub acuzatie pe Margerie pentru mita din cazul "petrol contra hrana". Pe atunci, de Margerie nu detinea o functie atat de inalta in cadrul companiei franceze - director general a fost numit in februarie cand scandalul era in plina desfasurare. Dar asta nu e tot. Foarte curand, "Mustaciosul" va fi interogat si pentru spalare de bani in cazul productiei de petrol din Camerun. Compania Total - cea mai listata pe bursa de la Paris - a avut astfel parte din plin de publicitate
negativa in ultimul timp. Dar, in ciuda protestelor capilor de la Total, anchetatorii nu par dornici sa musamalizeze povestea prea curand. Precedentul exista - mai multi directori ai Total au primit amenzi uriase sau au facut inchisoare pentru deturnare de bani din bugetul companiei - in afaceri mergand de la favoruri politice, cumparari de case sau intretinerea unor amante. Pana cand investigatiile despre cele trei se vor incheia insa, cotatia actiunilor Total continua sa scada la Bursa din Paris - cu 0,3 la suta imediat dupa ce presa a dat detalii despre scandal.
administratiei Mitterand, scrie The Times. Atat Margerie, cat si alti doi directori de la Total (Robert Castaigne, director financiar si Philippe Boisseau, director al operatiunilor legate de gaz) ar fi directionat mita spre oficiali din Iran pentru a obtine contracte de exploatare a zacamintelor de gaze
naturale de pe teritoriul statului din Golf.
Mita de 60 de milioane de euro a fost varsata unor inalti oficiali iranieni intre anii 1996 si 2003, spun anchetatorii francezi. Cei care au descoperit ingineriile financiare ale lui de Margerie sunt investigatorii elvetieni, scrie cotidianul Le Monde. Acestia au predat insa cazul si dovezile anchetatorilor francezi. Investigatorii au luat urma banilor dupa ce acestia au fost mutati prin mai multe conturi din Elvetia. O parte (9,5 milioane de euro) din consistentul bacsis a fost depistata si blocata apoi de autoritatile de la Berna. O buna parte au disparut insa ca prin farmec, multi din ei in conturile fiului fostului presedinte iranian Ali Hashemi Rafsanjani. "Marele Mustacios", cum este alintat presedintele Total, era, in vremurile acelea, directorul pentru operatiunile din Orientul Mijlociu. Total a investit doua miliarde de dolari in campul iranian de la South Pars, pe care il exploateaza in comun cu rusii de la Gazprom si compania malaeziana Petronas. Intervievat de Le Monde, de Margerie a lasat de inteles ca se simte curat ca lacrima: "Grupul (n.r. Total) considera ca acordurile incheiate in 1997 pentru gazul iranian au fost perfect
conforme cu legile de atunci".
Christophe de Margerie se pare ca avea deja experienta in "inmuierea" oficialilor dupa ce, la sfarsitul anilor '90, a dat mai multe milioane mita ca sa obtina o bucatica din programul Natiunilor Unite, "petrol contra hrana" pentru Irak. Cei trei suspecti de cel mai inalt rang au fost adusi la interogatorii de judecatorul francez Philippe Courroye, acelasi magistrat care de anul trecut l-a pus sub acuzatie pe Margerie pentru mita din cazul "petrol contra hrana". Pe atunci, de Margerie nu detinea o functie atat de inalta in cadrul companiei franceze - director general a fost numit in februarie cand scandalul era in plina desfasurare. Dar asta nu e tot. Foarte curand, "Mustaciosul" va fi interogat si pentru spalare de bani in cazul productiei de petrol din Camerun. Compania Total - cea mai listata pe bursa de la Paris - a avut astfel parte din plin de publicitate
negativa in ultimul timp. Dar, in ciuda protestelor capilor de la Total, anchetatorii nu par dornici sa musamalizeze povestea prea curand. Precedentul exista - mai multi directori ai Total au primit amenzi uriase sau au facut inchisoare pentru deturnare de bani din bugetul companiei - in afaceri mergand de la favoruri politice, cumparari de case sau intretinerea unor amante. Pana cand investigatiile despre cele trei se vor incheia insa, cotatia actiunilor Total continua sa scada la Bursa din Paris - cu 0,3 la suta imediat dupa ce presa a dat detalii despre scandal.
Noua tarina a Rusiei
Un tribunal din Moscova a dat castig de cauza Elenei Baturina, cea mai bogata femeie din Rusia, in procesul de defaimare intentat de aceasta prestigioasei reviste „Forbes”. Tribunalul a decis ca redactia moscovita a „Forbes” sa-i plateasca Baturinei daune in valoare de 110.000 de ruble (4.244 de dolari), pe motiv ca un articol aparut in aceasta revista a afectat reputatia firmei conduse de sotia primarului Moscovei.
Cu o avere de 2,3 miliarde de dolari, Baturina (43 ani) se situeaza pe locul
335 in topul „Forbes” al celor mai bogati oameni din lume si este singura femeie printre cei 53 de miliardari ai Rusiei. Scandalul dintre ea si „Forbes” a izbucnit in decembrie, cand revista a publicat un articol de sapte pagini
despre compania Inteko, pe care o conduce.
Desi articolul nu lansa acuzatii explicite la adresa sa, in material se relata amanuntit cum isi restructureaza Baturina afacerile, astfel incat sa-si poata vedea de treaba si dupa ce mandatul de primar al sotului ei, Iuri Lujkov, va expira, in decembrie 2007.
La vremea respectiva, Baturina a incercat sa opreasca publicarea materialului, acuzand faptul ca a fost citata gresit intr-o fraza ce aparea chiar pe prima pagina si care suna la modul: „Am protectie garantata”. Redactia a acceptat modificarea propozitiei, varianta noua fiind: „La fel ca si ceilalti investitori, am protectie garantata”.
Dupa aparitia articolului, Baturina a facut presiuni pentru a afla sursele folosite de ziaristi, iar la refuzul indignat al acestora a decis sa-i dea in judecata. Baturina nu este la primul proces intentat ziarelor care scriu despre ea si, de fiecare data, a castigat.
Ascensiune rapida
De la muncitoare la miliardara
Elena Baturina a inceput de jos, ca muncitoare intr-o fabrica din Moscova. Apoi, a facut studii de management si s-a angajat in cadrul primariei, unde, in 1987, l-a cunoscut pe Iuri Lujkov. Cei doi s-au casatorit in 1991. Ea avea 25 de ani si era la a doua casnicie, iar el avea 55. In acelasi an a intrat in afaceri, cu o cooperativa specializata in productia de mase plastice. Treptat, Inteko s-a transformat intr-un urias holding, cu interese in constructii, finante, industria petrochimica, agricultura, comert si marfuri de larg consum.
In opinia expertilor „Forbes”, la ora actuala masele plastice reprezinta un procent neinsemnat din activitatea holdingului, atentia fiind concentrata, cu precadere, spre constructii si productia de materiale de constructii. Fire sportiva, Elena Baturina este mare amatoare de tenis, de calarie, precum si de vanatoare. Ea si Lujkov au doua fete adolescente.
Cu o avere de 2,3 miliarde de dolari, Baturina (43 ani) se situeaza pe locul
335 in topul „Forbes” al celor mai bogati oameni din lume si este singura femeie printre cei 53 de miliardari ai Rusiei. Scandalul dintre ea si „Forbes” a izbucnit in decembrie, cand revista a publicat un articol de sapte pagini
despre compania Inteko, pe care o conduce.
Desi articolul nu lansa acuzatii explicite la adresa sa, in material se relata amanuntit cum isi restructureaza Baturina afacerile, astfel incat sa-si poata vedea de treaba si dupa ce mandatul de primar al sotului ei, Iuri Lujkov, va expira, in decembrie 2007.
La vremea respectiva, Baturina a incercat sa opreasca publicarea materialului, acuzand faptul ca a fost citata gresit intr-o fraza ce aparea chiar pe prima pagina si care suna la modul: „Am protectie garantata”. Redactia a acceptat modificarea propozitiei, varianta noua fiind: „La fel ca si ceilalti investitori, am protectie garantata”.
Dupa aparitia articolului, Baturina a facut presiuni pentru a afla sursele folosite de ziaristi, iar la refuzul indignat al acestora a decis sa-i dea in judecata. Baturina nu este la primul proces intentat ziarelor care scriu despre ea si, de fiecare data, a castigat.
Ascensiune rapida
De la muncitoare la miliardara
Elena Baturina a inceput de jos, ca muncitoare intr-o fabrica din Moscova. Apoi, a facut studii de management si s-a angajat in cadrul primariei, unde, in 1987, l-a cunoscut pe Iuri Lujkov. Cei doi s-au casatorit in 1991. Ea avea 25 de ani si era la a doua casnicie, iar el avea 55. In acelasi an a intrat in afaceri, cu o cooperativa specializata in productia de mase plastice. Treptat, Inteko s-a transformat intr-un urias holding, cu interese in constructii, finante, industria petrochimica, agricultura, comert si marfuri de larg consum.
In opinia expertilor „Forbes”, la ora actuala masele plastice reprezinta un procent neinsemnat din activitatea holdingului, atentia fiind concentrata, cu precadere, spre constructii si productia de materiale de constructii. Fire sportiva, Elena Baturina este mare amatoare de tenis, de calarie, precum si de vanatoare. Ea si Lujkov au doua fete adolescente.
Hillary Clinton, mai ceva ca la uşa cortului
Un site internet a dat publicităţii expresiile licenţioase folosite de doamna senator de New York
Imaginea oficială oferită publicului de către fosta Primă Doamnă a SUA a fost mereu a unei femei puternice, agreabile, elegante. Iată însă că, pe un site internet, GrunBoker.com, sub titlul mai mult decât explicit "Ce dulce şi minunată persoană este bestia de Hillary" au fost date publicităţii unele expresii folosite de doamna Clinton, care demonstrează că ea se poate exprima şi în cel mai pitoresc stil
cazon. Frazele ce conţin "drăgălăşenii" de acest gen au fost adresate, pe parcursul timpului
, în primul rând lui Bill Clinton, dar şi gărzilor de corp, colaboratorilor ori funcţionarilor instituţiilor oficiale. Astfel, fostul lider de la Casa
Albă, Bill Clinton, s-a trezit că soţia i-a spus înainte de începerea unui congres în Arkansas: "Haide, Bill, pune-ţi cocoşelul la loc. Pe aia nu poţi să o f… aici!", referindu-se la prezenţa unei tinere din anturajul guvernatorului local. Acesta din urmă a fost la rându-i "gratulat" cu un ordin mai mult decât categoric, referitor la steagul arborat pe clădirea primăriei: "Vreau să văd steagul ăla de c… at pus pe primărie în fiecare nenorocită de dimineaţă!". Iar un avocat din partidul democrat a primit următoarea replică "elegantă": "Tu şi nenorocita de maică-ta sunteţi doi trădători. M-am săturat să-ţi văd în fiecare zi picioarele grase şi crăcănate!"
„Făcătura" lui Obama
Potrivit presei britanice, "responsabil" cu tot acest circ al dezvăluirilor de pe site-ul respectiv, precum şi cu apariţia unui filmuleţ video
ostil lui Hillary Clinton s-a dovedit a fi un anume Phil de Vellis, membru al staffului lui Obama Barack, cel mai serios contracandidat al fostei Prime Doamne în desemnarea candidatului democraţilor la alegerile prezidenţiale din 2008. Filmuleţul respectiv arată mai mulţi bărbaţi cu figuri posomorâte, îmbrăcaţi în gri, ce o privesc plictisiţi pe Hillary în timp ce ea vorbeşte pe un mare ecran. La un moment dat, apare o femeie care sparge ecranul cu un ciocan, făcându-l ţăndări. Deşi colaboratorii lui Obama Barack susţin că nu au niciun amestec în apariţia filmului video, numele lui Phil de Vellis – care gestionează totodată site-ul oficial al lui Barack - a fost deconspirat de un reporter al publicaţiei "Times". Toate aceste dezvăluiri arată că, în SUA, este în plină desfăşurare o adevărată răfuială interdemocratică.
Imaginea oficială oferită publicului de către fosta Primă Doamnă a SUA a fost mereu a unei femei puternice, agreabile, elegante. Iată însă că, pe un site internet, GrunBoker.com, sub titlul mai mult decât explicit "Ce dulce şi minunată persoană este bestia de Hillary" au fost date publicităţii unele expresii folosite de doamna Clinton, care demonstrează că ea se poate exprima şi în cel mai pitoresc stil
cazon. Frazele ce conţin "drăgălăşenii" de acest gen au fost adresate, pe parcursul timpului
, în primul rând lui Bill Clinton, dar şi gărzilor de corp, colaboratorilor ori funcţionarilor instituţiilor oficiale. Astfel, fostul lider de la Casa
Albă, Bill Clinton, s-a trezit că soţia i-a spus înainte de începerea unui congres în Arkansas: "Haide, Bill, pune-ţi cocoşelul la loc. Pe aia nu poţi să o f… aici!", referindu-se la prezenţa unei tinere din anturajul guvernatorului local. Acesta din urmă a fost la rându-i "gratulat" cu un ordin mai mult decât categoric, referitor la steagul arborat pe clădirea primăriei: "Vreau să văd steagul ăla de c… at pus pe primărie în fiecare nenorocită de dimineaţă!". Iar un avocat din partidul democrat a primit următoarea replică "elegantă": "Tu şi nenorocita de maică-ta sunteţi doi trădători. M-am săturat să-ţi văd în fiecare zi picioarele grase şi crăcănate!"
„Făcătura" lui Obama
Potrivit presei britanice, "responsabil" cu tot acest circ al dezvăluirilor de pe site-ul respectiv, precum şi cu apariţia unui filmuleţ video
ostil lui Hillary Clinton s-a dovedit a fi un anume Phil de Vellis, membru al staffului lui Obama Barack, cel mai serios contracandidat al fostei Prime Doamne în desemnarea candidatului democraţilor la alegerile prezidenţiale din 2008. Filmuleţul respectiv arată mai mulţi bărbaţi cu figuri posomorâte, îmbrăcaţi în gri, ce o privesc plictisiţi pe Hillary în timp ce ea vorbeşte pe un mare ecran. La un moment dat, apare o femeie care sparge ecranul cu un ciocan, făcându-l ţăndări. Deşi colaboratorii lui Obama Barack susţin că nu au niciun amestec în apariţia filmului video, numele lui Phil de Vellis – care gestionează totodată site-ul oficial al lui Barack - a fost deconspirat de un reporter al publicaţiei "Times". Toate aceste dezvăluiri arată că, în SUA, este în plină desfăşurare o adevărată răfuială interdemocratică.
Marea Britanie: arestări în dosarul atentelor teroriste
orţele de securitate britanice au arestat trei persoane în legătură cu atacurile sinucigaşe cu bombă din iulie 2005. Suspecţii sunt bănuiţi că ar fi ajutat şi ar fi instigat la acte de terorism.
Doi dintre ei au fost reţinuţi pe aeroportul din Manchester, în momentul în care încercau să ia un avion spre Pakistan. Cea de-a treia arestare s-a petrecut la scurt timp
, la Leeds.
Deşi atacurile de la 7 iulie au fost opera unor atentatori sinucigaşi, forţele de securitate britanice au declanşat o amplă operaţiune pentru a identifica orice alte persoane care ar fi fost implicate.
Forţele de ordine au sugerat că nu se poate lua în calcul ipoteza că cei 4 atentatori au acţionat singuri, fără a fi ajutaţi de alte persoane.
Evoluţii noi
La peste un an şi jumătate de la incidentele soldate cu moartea a 52 de persoane, poliţia a operat în sfârşit trei arestări, în cadrul acestei investigaţii de mare amploare.
Se crede că cei trei ar fi ştiut despre atacul terorist sau i-ar fi ajutat şi încurajat pe atacatori, chiar dacă suspecţii nu sunt bănuiţi că ar fi chiar ei potenţiali atentatori sinucigaşi.
Forţele de securitate cercetează acum cinci proprietăţi din Leeds, din aceeaşi zonă a oraşului de unde proveneau trei dintre atentatorii sinucigaşi. Sunt investigate de asemenea şi două locuinţe din Londra.
Al Qaida a revendicat responsabilitatea
atacurilor din 7 iulie, iar Londra nu a pus la îndoială responsabilitatea grupării teroriste.
Arestările survin după ce, timp de luni de zile, experţii au încercat să obţină o imagine cât mai clară a legăturilor dintre atentorii britanici şi elemente din exterior, în special din Pakistan.
Doi dintre ei au fost reţinuţi pe aeroportul din Manchester, în momentul în care încercau să ia un avion spre Pakistan. Cea de-a treia arestare s-a petrecut la scurt timp
, la Leeds.
Deşi atacurile de la 7 iulie au fost opera unor atentatori sinucigaşi, forţele de securitate britanice au declanşat o amplă operaţiune pentru a identifica orice alte persoane care ar fi fost implicate.
Forţele de ordine au sugerat că nu se poate lua în calcul ipoteza că cei 4 atentatori au acţionat singuri, fără a fi ajutaţi de alte persoane.
Evoluţii noi
La peste un an şi jumătate de la incidentele soldate cu moartea a 52 de persoane, poliţia a operat în sfârşit trei arestări, în cadrul acestei investigaţii de mare amploare.
Se crede că cei trei ar fi ştiut despre atacul terorist sau i-ar fi ajutat şi încurajat pe atacatori, chiar dacă suspecţii nu sunt bănuiţi că ar fi chiar ei potenţiali atentatori sinucigaşi.
Forţele de securitate cercetează acum cinci proprietăţi din Leeds, din aceeaşi zonă a oraşului de unde proveneau trei dintre atentatorii sinucigaşi. Sunt investigate de asemenea şi două locuinţe din Londra.
Al Qaida a revendicat responsabilitatea
atacurilor din 7 iulie, iar Londra nu a pus la îndoială responsabilitatea grupării teroriste.
Arestările survin după ce, timp de luni de zile, experţii au încercat să obţină o imagine cât mai clară a legăturilor dintre atentorii britanici şi elemente din exterior, în special din Pakistan.
Chisinaul trece la rusificarea numelor basarabenilor
Autoritatile comuniste de la Chisinau adopta masuri menite sa stopeze intentiile basarabenilor de a obtine cetatenia romana, rusificandu-le numele in documentele oficiale. Aplicand tehnica pusului pe drumuri
, oficialii de peste Prut sunt convinsi ca in acest fel, cei care vor sa obtina cetatenia romana vor ajunge sa renunte singuri, satui de umilintele la care sunt supusi.
Conform publicatiei Timpul, din Republica Moldova, Chisinaul a aflat ca legea elaborata de Bucuresti, privind acordarea cetateniei romane etnicilor romani de peste Prut, ar prevedea si o varianta potrivit carora basarabenii vor putea obtine cetatenie printr-un act normativ mult simplificat, doar prezentand certificatele de nastere ale parintilor sau bunicilor. "Ca sa le prelungeasca calvarul doritorilor de cetatenie romana, functionarii de la Chisinau s-au pus pe treaba, la ordin de sus. Au trecut la actiuni concrete astfel incat cei care doresc cetatenia romana sa fie hartuiti pe drumuri pana le va trece pofta de Patria-mama", scrie Timpul
, semnaland cazul unui cetatean basarabean, Simion Bondarenco, care a obtinut cetatenia romana din 1995 si este posesorul unui pasaport romanesc. Desi acum isi pregateste actele pentru prelungirea pasaportului, se confrunta cu o situatie ce frizeaza absurdul. Astfel, in trei birouri
diferite ale Arhivei de Stat i s-a eliberat cate un act in care numele tatalui sau figureaza diferit - Petru, Petr si Piotr. Publicatia noteaza ca, potrivit unui zvon, functionarii publici au primit o directiva speciala de a rusifica numele basarabenilor. Albina Dumbraveanu, de la Centrul National de Terminologie al Republicii Moldova, a confirmat, pentru Timpul, ca functionarii moldoveni au primit o directiva prin care li se cere sa nu mai "romanizeze" si sa fie lasate cele din perioada sovietica
, oficialii de peste Prut sunt convinsi ca in acest fel, cei care vor sa obtina cetatenia romana vor ajunge sa renunte singuri, satui de umilintele la care sunt supusi.
Conform publicatiei Timpul, din Republica Moldova, Chisinaul a aflat ca legea elaborata de Bucuresti, privind acordarea cetateniei romane etnicilor romani de peste Prut, ar prevedea si o varianta potrivit carora basarabenii vor putea obtine cetatenie printr-un act normativ mult simplificat, doar prezentand certificatele de nastere ale parintilor sau bunicilor. "Ca sa le prelungeasca calvarul doritorilor de cetatenie romana, functionarii de la Chisinau s-au pus pe treaba, la ordin de sus. Au trecut la actiuni concrete astfel incat cei care doresc cetatenia romana sa fie hartuiti pe drumuri pana le va trece pofta de Patria-mama", scrie Timpul
, semnaland cazul unui cetatean basarabean, Simion Bondarenco, care a obtinut cetatenia romana din 1995 si este posesorul unui pasaport romanesc. Desi acum isi pregateste actele pentru prelungirea pasaportului, se confrunta cu o situatie ce frizeaza absurdul. Astfel, in trei birouri
diferite ale Arhivei de Stat i s-a eliberat cate un act in care numele tatalui sau figureaza diferit - Petru, Petr si Piotr. Publicatia noteaza ca, potrivit unui zvon, functionarii publici au primit o directiva speciala de a rusifica numele basarabenilor. Albina Dumbraveanu, de la Centrul National de Terminologie al Republicii Moldova, a confirmat, pentru Timpul, ca functionarii moldoveni au primit o directiva prin care li se cere sa nu mai "romanizeze" si sa fie lasate cele din perioada sovietica
Avertisment american asupra incalzirii globale
Fostul vicepresedinte al SUA Al Gore, cistigator al Premiului Oscar pentru un documentar despre incalzirea globala, a avertizat, in Congres, ca este vorba de o urgenta planetara reala.
Al Gore isi sustine teoriain Congresul american
Al Gore a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, iar candidatura sa la presedintia Statelor Unite este speculata la Washington. El a sustinut, in fata unei comisii a Camerei Reprezentantilor si a unui comitet al Senatului, necesitatea unor masuri urgente pentru combaterea incalzirii globale. Gore a vorbit despre riscul cresterii nivelului marilor, intensificarea furtunilor, cresterea numarului incendiilor de padure si a cerut blocarea imediata a nivelului emisiilor de dioxid de carbon. SUA ar trebui sa reduca drastic emisiile de carbon, cu cel putin 90% pina in 2050, sustine politicianul, care propune si introducerea unei taxe pentru aceste emisii.
Pro si contra
Al Gore, fost congresman democrat, apoi vicepresedinte in administratia Clinton, a atras un public numeros, care a ocupat trei camere suplimentare in timpul audierii. Senatorul republican James Inhofe, unul dintre criticii ideii ca activitatea umana provoaca incalzirea globala, a insistat ca Gore sa se angajeze ca va reduce consumul de energie
al locuintei sale
pina la nivelul unei locuinte medii americane, fara a plati compensatii pentru emisiile de dioxid de carbon, „pacalelile folosite de bogati“. Gore a ezitat inainte sa raspunda. „Ducem o viata
neutra din punctul de vedere al emisiilor, iar ambele mele firme sint neutre. Cumparam energie verde, nu contribuim la problema
pe care incerc, impreuna cu altii, sa o rezolv“, a spus el.
Viata neutra
O viata neutra inseamna calcularea efectelor asupra mediului ale dioxidului de carbon, reducerea acestora in masura posibilitatilor si cumpararea asa-numitelor „compensatii“, cum sint actiuni la mori de vint sau plantarea de copaci. Gore a adus la audiere mai multe cutii, afirmind ca acestea contin 516.000 de scrisori care cer Congresului sa ia masuri pentru stoparea incalzirii globale. Republicanul Joe Barton a pus sub semnul intrebarii bazele stiintifice ale avertismentelor pe care se bazeaza documentarul lui Gore, „Un adevar incomod“. El a spus ca o taxa pentru emisiile de carbon ar afecta familiile americane, iar sistemul
propus de Protocolul de la Kyoto ar determina cresterea costului energiei electrice. In privinta inghetarii nivelului emisiilor de carbon, Barton spune ca ar insemna o viata „fara industrii noi, fara alti oameni, fara masini noi“.
Bresa in conomia SUA
Fostul presedinte al Camerei Reprezentantilor, republicanul Dennis Hastert, s-a declarat de acord cu o parte din prezentarea lui Gore pe acest subiect, dar considera ca masurile luate de SUA ar putea dezavantaja economia americana fata de tari cum sint China si India.
Al Gore isi sustine teoriain Congresul american
Al Gore a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, iar candidatura sa la presedintia Statelor Unite este speculata la Washington. El a sustinut, in fata unei comisii a Camerei Reprezentantilor si a unui comitet al Senatului, necesitatea unor masuri urgente pentru combaterea incalzirii globale. Gore a vorbit despre riscul cresterii nivelului marilor, intensificarea furtunilor, cresterea numarului incendiilor de padure si a cerut blocarea imediata a nivelului emisiilor de dioxid de carbon. SUA ar trebui sa reduca drastic emisiile de carbon, cu cel putin 90% pina in 2050, sustine politicianul, care propune si introducerea unei taxe pentru aceste emisii.
Pro si contra
Al Gore, fost congresman democrat, apoi vicepresedinte in administratia Clinton, a atras un public numeros, care a ocupat trei camere suplimentare in timpul audierii. Senatorul republican James Inhofe, unul dintre criticii ideii ca activitatea umana provoaca incalzirea globala, a insistat ca Gore sa se angajeze ca va reduce consumul de energie
al locuintei sale
pina la nivelul unei locuinte medii americane, fara a plati compensatii pentru emisiile de dioxid de carbon, „pacalelile folosite de bogati“. Gore a ezitat inainte sa raspunda. „Ducem o viata
neutra din punctul de vedere al emisiilor, iar ambele mele firme sint neutre. Cumparam energie verde, nu contribuim la problema
pe care incerc, impreuna cu altii, sa o rezolv“, a spus el.
Viata neutra
O viata neutra inseamna calcularea efectelor asupra mediului ale dioxidului de carbon, reducerea acestora in masura posibilitatilor si cumpararea asa-numitelor „compensatii“, cum sint actiuni la mori de vint sau plantarea de copaci. Gore a adus la audiere mai multe cutii, afirmind ca acestea contin 516.000 de scrisori care cer Congresului sa ia masuri pentru stoparea incalzirii globale. Republicanul Joe Barton a pus sub semnul intrebarii bazele stiintifice ale avertismentelor pe care se bazeaza documentarul lui Gore, „Un adevar incomod“. El a spus ca o taxa pentru emisiile de carbon ar afecta familiile americane, iar sistemul
propus de Protocolul de la Kyoto ar determina cresterea costului energiei electrice. In privinta inghetarii nivelului emisiilor de carbon, Barton spune ca ar insemna o viata „fara industrii noi, fara alti oameni, fara masini noi“.
Bresa in conomia SUA
Fostul presedinte al Camerei Reprezentantilor, republicanul Dennis Hastert, s-a declarat de acord cu o parte din prezentarea lui Gore pe acest subiect, dar considera ca masurile luate de SUA ar putea dezavantaja economia americana fata de tari cum sint China si India.
SPP şi PNL s-au ciocnit la dezbaterile legilor siguranţei
Generalul Pahonţu a acuzat cercurile de interese liberale că urmăresc destabilizarea serviciului
Pachetul legilor siguranţei naţionale, iniţiat de 71 de parlamentari liberali, a intrat, ieri, în dezbaterea Camerei. Deputatul PNL George Scutaru a avut un schimb de replici cu şeful Serviciului
de Pază şi Protecţie, Lucian Pahonţu, din cauza afirmaţiilor acestei instituţii, potrivit cărora proiectele sunt expresia dorinţelor „unor grupuri de interese de a destabiliza activitatea SPP şi de a crea vulnerabilităţi în protecţia demnitarilor".
„Cum vă permiteţi să spuneţi că iniţiatorii doresc umilirea personalului SPP şi că în spatele legilor se află grupuri de interese? Radu Stroe (secretarul general al guvernului – n.r.) este unul dintre iniţiatori. Vreţi să spuneţi că face parte dintr-un grup de interese? Jigniţi partidele parlamentare", a replicat Scutaru. Liberalii sunt interesaţi de promovarea pachetului prin metoda adoptării tacite, pentru a evita operarea unor modificări pe fond la actele normative şi susţin că au sprijinul necesar
votării legilor la Senat, care este camera decizională.
Pachetul legilor siguranţei naţionale, iniţiat de 71 de parlamentari liberali, a intrat, ieri, în dezbaterea Camerei. Deputatul PNL George Scutaru a avut un schimb de replici cu şeful Serviciului
de Pază şi Protecţie, Lucian Pahonţu, din cauza afirmaţiilor acestei instituţii, potrivit cărora proiectele sunt expresia dorinţelor „unor grupuri de interese de a destabiliza activitatea SPP şi de a crea vulnerabilităţi în protecţia demnitarilor".
„Cum vă permiteţi să spuneţi că iniţiatorii doresc umilirea personalului SPP şi că în spatele legilor se află grupuri de interese? Radu Stroe (secretarul general al guvernului – n.r.) este unul dintre iniţiatori. Vreţi să spuneţi că face parte dintr-un grup de interese? Jigniţi partidele parlamentare", a replicat Scutaru. Liberalii sunt interesaţi de promovarea pachetului prin metoda adoptării tacite, pentru a evita operarea unor modificări pe fond la actele normative şi susţin că au sprijinul necesar
votării legilor la Senat, care este camera decizională.
Basescu l-a pus ministru pe Tariceanu
Premierul Calin Popescu-Tariceanu este de ieri oficial si ministru interimar de externe.
Presedintele Traian Basescu a semnat decretul prin care Tariceanu preia sefia acestui minister, informeaza un comunicat al Administratiei Prezidentiale.
In urma cu doua zile
, premierul a decis sa preia functia pe termen limitat, pana la formularea unui raspuns din partea Curtii Constitutionale, pentru a elimina blocajul creat de refuzul lui Basescu de a-l numi pe Adrian Cioroianu.
Seful guvernului i-a trimis presedintelui Traian Basescu o scrisoare in care-l informa de intentia sa si ii solicita semnarea decretului de numire in functie.
Presedintele Traian Basescu a semnat decretul prin care Tariceanu preia sefia acestui minister, informeaza un comunicat al Administratiei Prezidentiale.
In urma cu doua zile
, premierul a decis sa preia functia pe termen limitat, pana la formularea unui raspuns din partea Curtii Constitutionale, pentru a elimina blocajul creat de refuzul lui Basescu de a-l numi pe Adrian Cioroianu.
Seful guvernului i-a trimis presedintelui Traian Basescu o scrisoare in care-l informa de intentia sa si ii solicita semnarea decretului de numire in functie.
Noua majoritate isi face jocurile ignorandu-l pe Basescu
Scrisoarea presedintelui Traian Basescu adresata partidelor, dupa consultarile pe care le-a organizat la Cotroceni, nu a fost bine primita de majoritatea liderilor politici, cu exceptia celor de la PD si, prin urmare, nu a generat decat un lant de reactii critice. Asa cum era de asteptat, cei mai polemici politicieni sunt liberalii. Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, este de parere ca seful statului incalca din nou Constitutia. "El nu are competenta de a dicta Parlamentului daca si cand sa acorde votul unui Guvern si nici nu are dreptul constitutional de a cere primului ministru sa isi restructureze sau nu Cabinetul, ori de a-i spune cand sa o faca", a declarat Olteanu, care a tinut sa precizeze ca scrisoarea lui Basescu reprezinta o "imixtiune a unui politician izolat, cu teama ca ar putea face obiectul suspendarii".
Surse din PNL sustin ca premierul Calin Popescu Tariceanu nu a luat, inca, o decizie cu privire la scoaterea democratilor din Executiv printr-o restructurare, in pofida faptului ca majoritatea liderilor liberali insista ca saptamana viitoare sa prezinte un Cabinet PNL-UDMR in Parlament. Nici liderul PSD Mircea Geoana nu s-a aratat impresionat de scrisoarea basesciana. La fel ca si Bogdan Olteanu, presedintele PSD sustine ca Traian Basescu este doar un politician izolat. Pe de alta parte, Geoana i-a dat un ultimatum premierului Calin Popescu Tariceanu, cerandu-i sa se prezinte in fata Parlamentului, saptamana viitoare, cu un Cabinet restructurat, in caz contrar opozitia urmand sa depuna o motiune de cenzura pentru a clarifica situatia actualei guvernari. "Nu poate veni Pastele fara sa avem un Guvern pe care sa putem sa contam", a declarat liderul pesedist. Geoana mai sustine ca PSD este pregatit de guvernare.
Democratii, dupa ce au salutat indemnul prezidential - care, pe langa propunerea facuta executivului de a veni in Parlament pentru un vot de incredere, oferea ca alternativa anticipatele -, l-au criticat, ieri, pe premierul Tariceanu. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a afirmat ca stie ca premierului "i-ar pica foarte la suflet" daca PD s-ar enerva si s-ar retrage de la guvernare, intrand astfel in strategia elaborata de consilierii primului ministru, Tal Silberstein si Arthur Finkelstein, care sunt platiti cu 4 milioane de euro. Berceanu a mai spus ca retragerea PD i-ar oferi premierului o explicatie "la indemana" pentru a initia un guvern cu PSD si PRM. Lucrurile par sa se fi aranjat insa intre liberali, pesedisti si conservatori. Seful PC Dan Voiculescu a recunoscut, miercuri seara, la Realitatea TV, ca a discutat cu premierul Tariceanu si cu presedintele PSD Mircea Geoana despre restructurarea guvernului si oportunitatea introducerii unei motiuni de cenzura. Voiculescu a explicat ca nu a mai respectat ultimatumul pentru 12 martie, dat premierului pentru a se prezenta in Parlament cu un guvern exclusiv liberal, dupa ce Tariceanu i-a explicat ca are nevoie de udemeristi in Executiv. "Premierul mi-a explicat ca este foarte greu pentru el si PNL, cu o talpa mica de parlamentari sa formeze un guvern si ca, eventual, in acest guvern trebuie sa intre si 2-3 ministri ai UDMR", a povestit Voiculescu. Seful PC a mai relatat o discutie pe aceeasi tema cu Mircea Geoana: "Mi-a explicat ca este bine sa nu fortam ziua
si data (de depunere a motiunii de cenzura- n.red)". Potrivit lui Voiculescu , Geoana l-a rugat sa nu-l preseze pe Tariceanu, care nu ar putea forma un nou guvern "cu teama termenului de 1, 2, 3 martie".
Surse din PNL sustin ca premierul Calin Popescu Tariceanu nu a luat, inca, o decizie cu privire la scoaterea democratilor din Executiv printr-o restructurare, in pofida faptului ca majoritatea liderilor liberali insista ca saptamana viitoare sa prezinte un Cabinet PNL-UDMR in Parlament. Nici liderul PSD Mircea Geoana nu s-a aratat impresionat de scrisoarea basesciana. La fel ca si Bogdan Olteanu, presedintele PSD sustine ca Traian Basescu este doar un politician izolat. Pe de alta parte, Geoana i-a dat un ultimatum premierului Calin Popescu Tariceanu, cerandu-i sa se prezinte in fata Parlamentului, saptamana viitoare, cu un Cabinet restructurat, in caz contrar opozitia urmand sa depuna o motiune de cenzura pentru a clarifica situatia actualei guvernari. "Nu poate veni Pastele fara sa avem un Guvern pe care sa putem sa contam", a declarat liderul pesedist. Geoana mai sustine ca PSD este pregatit de guvernare.
Democratii, dupa ce au salutat indemnul prezidential - care, pe langa propunerea facuta executivului de a veni in Parlament pentru un vot de incredere, oferea ca alternativa anticipatele -, l-au criticat, ieri, pe premierul Tariceanu. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a afirmat ca stie ca premierului "i-ar pica foarte la suflet" daca PD s-ar enerva si s-ar retrage de la guvernare, intrand astfel in strategia elaborata de consilierii primului ministru, Tal Silberstein si Arthur Finkelstein, care sunt platiti cu 4 milioane de euro. Berceanu a mai spus ca retragerea PD i-ar oferi premierului o explicatie "la indemana" pentru a initia un guvern cu PSD si PRM. Lucrurile par sa se fi aranjat insa intre liberali, pesedisti si conservatori. Seful PC Dan Voiculescu a recunoscut, miercuri seara, la Realitatea TV, ca a discutat cu premierul Tariceanu si cu presedintele PSD Mircea Geoana despre restructurarea guvernului si oportunitatea introducerii unei motiuni de cenzura. Voiculescu a explicat ca nu a mai respectat ultimatumul pentru 12 martie, dat premierului pentru a se prezenta in Parlament cu un guvern exclusiv liberal, dupa ce Tariceanu i-a explicat ca are nevoie de udemeristi in Executiv. "Premierul mi-a explicat ca este foarte greu pentru el si PNL, cu o talpa mica de parlamentari sa formeze un guvern si ca, eventual, in acest guvern trebuie sa intre si 2-3 ministri ai UDMR", a povestit Voiculescu. Seful PC a mai relatat o discutie pe aceeasi tema cu Mircea Geoana: "Mi-a explicat ca este bine sa nu fortam ziua
si data (de depunere a motiunii de cenzura- n.red)". Potrivit lui Voiculescu , Geoana l-a rugat sa nu-l preseze pe Tariceanu, care nu ar putea forma un nou guvern "cu teama termenului de 1, 2, 3 martie".
Presedintele lectureaza dosarul lui Voiculescu
Dupa ce l-a citit pe Cartarescu (la îndemnul consilierilor sai), Traian Basescu s-a apucat sa-l citeasca mai nou pe „clasicul“ Dan Voiculescu. Nici nu a apucat Comisia de ancheta pentru suspendarea presedintelui sa-si faca publice concluziile raportului, ca de la Cotroceni au început sa sune telefoanele. La Camera Deputatilor si la Senat. Gurile rele spun ca locatarul de la Cotroceni era disperat sa vada pe ce probe a reusit sa puna mâna Comisia „Voiculescu“.
Nerabdator, seful statului a dorit sa vada urgent cu ochii lui ce contin cele 700 de anexe, înregistrari ale convorbirilor pe care membrii Comisiei le-au avut pe parcursul celor trei saptamâni de audieri cu diversi martori. În stilul
caracteristic, presedintele a pus mâna pe telefon si a sunat direct la cabinetul lui Nicolae Vacaroiu. Surpriza, acesta nu era în tara, iar raportul înca nu ajunsese pe masa
acestuia. Consilierii presedintelui au sunat apoi la cabinet la Voiculescu, unde erau strânsi membrii Comisiei pentru a vota raportul.
Presedintele a facut cerere oficiala
Oamenii presedintelui au fost repede „înstiintati“ ca între Administratia Prezidentiala si Parlament exista o relatie institutionala, iar procedurile regulamentare prevad ca pentru a intra în posesia raportului, seful statului trebuie sa faca o cerere oficiala. Asa a si facut. Raportul i-a fost trimis în câteva ore, dar nu sub semnatura celor doi presedinti ai Camerei si Senatului, plecati unul în China, altul la Viena. Cei care au avizat cererea presedintelui si i-au trimis raportul si anexele au fost... doi pesedisti membri ai Comisiei Voiculescu, însarcinati sa asigure conducerea interimara a Camerelor - Doru Ioan Taracila si Valer Dorneanu. „Asta ca sa vada presedintele ca pesedistii i-au copt-o“, comentau gurile rele.
Un dosar întreg cu Alro
Anexele la Raportul Comisiei lui Voiculescu numara circa 790 de file, dintre care vreo 420 sunt documente referitoare la interventia presedintelui si interesele sale
mai vechi pentru ALRO Slatina, din 1999 si pâna la celebrul biletel prezidential din 17 aprilie 2006. „Privatizarea ALRO a fost facuta prin implicarea grupului de interese din cercul de apropiati al lui Traian Basescu“, asa începe dosarul referitor la ALRO. Sunt cuprinse hotarâri de guvern, situatii financiare si balante comerciale, situatia înainte si dupa privatizare, procese care au urmat în instanta facute de sindicalisti.
Triunghiul de interese Basescu - Stoica - Stolojan
În 1999, pe când era ministru al transporturilor, Traian Basescu se ocupa de aplicarea Programului
PSAL 1 si conducea Comitetul de Coordonare a Implementarii acestui program. Valeriu Stoica era si el membru în acest Comitet, fiind ministru al justitiei, iar în prezent este avocat la ALRO. „Privatizarea societatii a fost dirijata spre Programul PSAL 1 respectiv cu ajutorul bancilor agreate de Banca Mondiala, desi societatea nu înregistra pierderi“, se precizeaza în document. Fostul consilier prezidential Theodor Stolojan lucra în acea perioada la Banca Mondiala, iar dupa privatizare a devenit consultant ALRO. „Traian Basescu a supervizat dezastruos privatizarea ALRO prin programul PSAL în perioada în care coordona personal implementarea acestuia în România“, mai arata documentul, prezentând date si rapoarte financiare care atesta ca societatea nu se încadra în categoria societatilor cu pierderi la stat, cum sustinea Basescu, ci, dimpotriva, avea profituri considerabile. Astfel ca ea nu putea fi vânduta cu ajutorul bancilor de investitii agreate de Banca Mondiala. Or, în prezentarea unor date false despre situatia reala a societatii ALRO au fost implicati cei trei Basescu - Stoica - Stolojan. Ei au ramas si acum „legati“ de aceasta societate - presedintele prin rezolutii favorabile puse de la Cotroceni, Stoica - avocat si Stolojan- consultant tot pentru ALRO. Dosarul Comisiei „Voiculescu“ contine întregul traseu al firmei si toata documentatia ALRO, inclusiv memoriul cu mult-disputata rezolutie prezidentiala prin care Basescu îi cerea ministrului economiei, Codrut Seres, sa rezolve situatia invocata de ALRO.
Nerabdator, seful statului a dorit sa vada urgent cu ochii lui ce contin cele 700 de anexe, înregistrari ale convorbirilor pe care membrii Comisiei le-au avut pe parcursul celor trei saptamâni de audieri cu diversi martori. În stilul
caracteristic, presedintele a pus mâna pe telefon si a sunat direct la cabinetul lui Nicolae Vacaroiu. Surpriza, acesta nu era în tara, iar raportul înca nu ajunsese pe masa
acestuia. Consilierii presedintelui au sunat apoi la cabinet la Voiculescu, unde erau strânsi membrii Comisiei pentru a vota raportul.
Presedintele a facut cerere oficiala
Oamenii presedintelui au fost repede „înstiintati“ ca între Administratia Prezidentiala si Parlament exista o relatie institutionala, iar procedurile regulamentare prevad ca pentru a intra în posesia raportului, seful statului trebuie sa faca o cerere oficiala. Asa a si facut. Raportul i-a fost trimis în câteva ore, dar nu sub semnatura celor doi presedinti ai Camerei si Senatului, plecati unul în China, altul la Viena. Cei care au avizat cererea presedintelui si i-au trimis raportul si anexele au fost... doi pesedisti membri ai Comisiei Voiculescu, însarcinati sa asigure conducerea interimara a Camerelor - Doru Ioan Taracila si Valer Dorneanu. „Asta ca sa vada presedintele ca pesedistii i-au copt-o“, comentau gurile rele.
Un dosar întreg cu Alro
Anexele la Raportul Comisiei lui Voiculescu numara circa 790 de file, dintre care vreo 420 sunt documente referitoare la interventia presedintelui si interesele sale
mai vechi pentru ALRO Slatina, din 1999 si pâna la celebrul biletel prezidential din 17 aprilie 2006. „Privatizarea ALRO a fost facuta prin implicarea grupului de interese din cercul de apropiati al lui Traian Basescu“, asa începe dosarul referitor la ALRO. Sunt cuprinse hotarâri de guvern, situatii financiare si balante comerciale, situatia înainte si dupa privatizare, procese care au urmat în instanta facute de sindicalisti.
Triunghiul de interese Basescu - Stoica - Stolojan
În 1999, pe când era ministru al transporturilor, Traian Basescu se ocupa de aplicarea Programului
PSAL 1 si conducea Comitetul de Coordonare a Implementarii acestui program. Valeriu Stoica era si el membru în acest Comitet, fiind ministru al justitiei, iar în prezent este avocat la ALRO. „Privatizarea societatii a fost dirijata spre Programul PSAL 1 respectiv cu ajutorul bancilor agreate de Banca Mondiala, desi societatea nu înregistra pierderi“, se precizeaza în document. Fostul consilier prezidential Theodor Stolojan lucra în acea perioada la Banca Mondiala, iar dupa privatizare a devenit consultant ALRO. „Traian Basescu a supervizat dezastruos privatizarea ALRO prin programul PSAL în perioada în care coordona personal implementarea acestuia în România“, mai arata documentul, prezentând date si rapoarte financiare care atesta ca societatea nu se încadra în categoria societatilor cu pierderi la stat, cum sustinea Basescu, ci, dimpotriva, avea profituri considerabile. Astfel ca ea nu putea fi vânduta cu ajutorul bancilor de investitii agreate de Banca Mondiala. Or, în prezentarea unor date false despre situatia reala a societatii ALRO au fost implicati cei trei Basescu - Stoica - Stolojan. Ei au ramas si acum „legati“ de aceasta societate - presedintele prin rezolutii favorabile puse de la Cotroceni, Stoica - avocat si Stolojan- consultant tot pentru ALRO. Dosarul Comisiei „Voiculescu“ contine întregul traseu al firmei si toata documentatia ALRO, inclusiv memoriul cu mult-disputata rezolutie prezidentiala prin care Basescu îi cerea ministrului economiei, Codrut Seres, sa rezolve situatia invocata de ALRO.
Un milion de dolari pentru daramarea lui Basescu
Doi dintre cei mai cunoscuti specialisti in strategii electorale, israelianul Tal Zilberstein si evreul-american Arthur Finkelstein, muncesc de zor pentru Calin Popescu Tariceanu si PNL, scrie cel mai raspandit cotidian ebraic, "Yediot Aharonot". Zilberstein nu lucreaza pentru prima oara in Romania. El si tovarasii sai au fost amestecati in cateva campanii
electorale, ultima oara angajati de PSD. In ceea ce-l priveste pe Arthur Finkelstein, acesta e cunoscut ca un "killer politic", adeptul unei strategii electorale agresive, chiar razboinice. Acum, tandemul Zilberstein - Finkelstein a primit misiunea de a influenta prin mijloace mediatice si nu numai, votul majoritar in Parlament pentru doborarea presedintelui Traian Basescu. Pentru aceasta bagatela, cei doi asi ai publicitatii
politice vor fi recompensati cu suma de un milion de dolari. Cel putin asa a dezvaluit ieri cel mai important cotidian israelian, "Yediot Aharonot". Ziarul subliniaza ca banii nu au fost cheltuiti in zadar. Strategia lui Zilberstein si Finkelstein s-a dovedit de succes, PNL "a revenit la viata
". Liberalii au un start bun pentru viitoarele alegeri si vor avea un cuvant
greu in viitoarea cursa prezidentiala, sustine ziarul israelian. Surse din mediul consilierilor de imagine
sustin ca Zilberstein lucreaza, incepand de astazi, si pentru Dan Voiculescu si conservatorii sai.
electorale, ultima oara angajati de PSD. In ceea ce-l priveste pe Arthur Finkelstein, acesta e cunoscut ca un "killer politic", adeptul unei strategii electorale agresive, chiar razboinice. Acum, tandemul Zilberstein - Finkelstein a primit misiunea de a influenta prin mijloace mediatice si nu numai, votul majoritar in Parlament pentru doborarea presedintelui Traian Basescu. Pentru aceasta bagatela, cei doi asi ai publicitatii
politice vor fi recompensati cu suma de un milion de dolari. Cel putin asa a dezvaluit ieri cel mai important cotidian israelian, "Yediot Aharonot". Ziarul subliniaza ca banii nu au fost cheltuiti in zadar. Strategia lui Zilberstein si Finkelstein s-a dovedit de succes, PNL "a revenit la viata
". Liberalii au un start bun pentru viitoarele alegeri si vor avea un cuvant
greu in viitoarea cursa prezidentiala, sustine ziarul israelian. Surse din mediul consilierilor de imagine
sustin ca Zilberstein lucreaza, incepand de astazi, si pentru Dan Voiculescu si conservatorii sai.
Viorel Hrebenciuc vrea s-o faca doar cu PNL
Cu PNL sau cu PD? Aceasta este marea dilema a pesedistilor. In partid s-au format deja doua curente de opinie.
Viorel Hrebenciuc, liderul deputatilor PSD, e unul dintre partizanii apropierii de PNL. „Eu zic: cu PNL“, raspunde el intrebarii directe: „Cu PNL sau cu PD?“. Hrebenciuc explica si de ce: „De ani intregi am fost mai aproape de ei. Nu stiu sa zic exact de ce. Asa…“. Considerat ca unul dintre cei mai influenti lideri ai partidului, adesea poreclit „sforarul“, Hrebenciuc spune ca inclusiv Mircea Geoana sustine ideea
unei colaborari cu liberalii: „Prima optiune e cu Tariceanu. A spus-o clar Geoana“.
Intrebat ce inseamna o apropiere de PNL, Hrebenciuc devine brusc prudent, lasind spatiu deschis negocierilor. Lui, personal, i se pare mult mai probabila ideea unui „guvern foarte minoritar“ sprijinit „punctual, pe anumite legi“ in Parlament de PSD. Solutia apropierii de PNL pare o idee buna si pentru alti lideri pesedisti. Dan Nica, Mihai Tanasescu, Cristian Diaconescu sint unii dintre acestia - sustin surse din PSD.
Cu PD inainte
Cealalta grupare pesedista ar vrea cu PD la guvernare. Ideea a prins aderenti printre liderii Grupului de la Cluj. Despre relatiile strinse dintre Vasile Blaga (PD) si Ioan Rus, respectiv Vasile Dincu (PSD) s-a tot vorbit. Exista un singur mare impediment aici: existenta acelei prevederi din statutul PD care spune ca se interzice orice fel de colaborare cu PSD. „Ei au in statut acea problema. Nu avem inca semnale ca s-ar dori eliminarea ei“, ne-a spus ieri unul dintre reprezentantii Grupului de la Cluj. Spre deosebire de varianta cu liberalii, care nu implica neaparat o intrare la guvernare, sustinatorii colaborarii cu democratii merg pe ideea unei guvern PSD-PD, eventual cu sprijin UDMR.
Geoana, in expectativa
Mircea Geoana nu sprijina nici una dintre formule. „Nu a venit nimeni cu nimic clar. Nici PNl, nici PD. Nu avem decit propuneri, ipoteze, vrajeli. Sa vina cu ceva clar si apoi mai vedem“, ne-a declarat unul dintre apropiatii lui Geoana.
Ieri, Mircea Geoana a declarat public ca daca saptamina viitoare Guvernul nu va prezenta un Executiv restructurat se va inainta o motiune de cenzura care sa duca la demiterea Cabinetului Tariceanu. Este o fortare de mina.
„Pozitia noastra este extrem de simpla: nu poate sa ne prinda Pastele fara un Guvern pe care sa stim ca putem sa contam in calitate de cetateni si ca Parlament. Tergiversarea, tragerea de timp
, gasirea de solutii, de variante reprezinta in acest moment pentru noi doar simple paliative, avem nevoie de un raspuns politic clar“, a spus Geoana.
*
PD se tine tare de scaun
Ministrul Radu Berceanu (PD) a sugerat ieri ca partidul sau i-ar putea cere demisia premierului atunci cind se va decide sa ii retraga sprijinul politic. Berceanu a spus ca „este foarte posibil“ ca PD sa ramina la guvernare si dupa ce ii va retrage lui Tariceanu sprijinul politic. „Daca ii retragem sprijinul nu inseamna ca trebuie sa plecam noi. Ii ridicam sprijinul, oficializam ideea ca din punctul nostru de vedere nu mai reprezinta Alianta si ca, din partea PD, ar trebui sa plece“, a explicat Berceanu urmatorii pasi ipotetici ai partidului din care face parte.
Tariceanu este nehotarit
Premierul Calin Popescu Tariceanu nu a luat o decizie cu privire la scoaterea democratilor din Executiv printr-o restructurare, in pofida faptului ca majoritatea liderilor PNL insista ca saptamina viitoare sa prezinte un Cabinet PNL-UDMR in Parlament, au declarat pentru MEDIAFAX surse din partid. „Saptamina viitoare Tariceanu vine in Parlament cu un Cabinet restructurat“, este versiunea pe care tot mai multi liberali o sustin public. Cu toate acestea, surse din PNL au declarat ca premierul nu a luat o decizie, oscilind inca daca sa-i elimine pe democrati din Executiv. Majoritatea liberalilor insa il preseaza sa iasa, cel mai tirziu, saptamina viitoare, cu un Cabinet restructurat PNL-UDMR, solicitind un vot din partea Parlamentului, argumentul fiind acela ca opozitia PSD-PC-PRM va vota un guvern restructurat.
Consilierii premierului, precum si apropiatii acestuia din Guvern se opun inca unui asemenea gest politic ferm, argumentind prin faptul ca unii lideri PSD sint santajabili si, contra postului de director SIE, ar putea „face jocul“ lui Traian Basescu si sa „trinteasca“, in Parlament, un guvern minoritar.
Viorel Hrebenciuc, liderul deputatilor PSD, e unul dintre partizanii apropierii de PNL. „Eu zic: cu PNL“, raspunde el intrebarii directe: „Cu PNL sau cu PD?“. Hrebenciuc explica si de ce: „De ani intregi am fost mai aproape de ei. Nu stiu sa zic exact de ce. Asa…“. Considerat ca unul dintre cei mai influenti lideri ai partidului, adesea poreclit „sforarul“, Hrebenciuc spune ca inclusiv Mircea Geoana sustine ideea
unei colaborari cu liberalii: „Prima optiune e cu Tariceanu. A spus-o clar Geoana“.
Intrebat ce inseamna o apropiere de PNL, Hrebenciuc devine brusc prudent, lasind spatiu deschis negocierilor. Lui, personal, i se pare mult mai probabila ideea unui „guvern foarte minoritar“ sprijinit „punctual, pe anumite legi“ in Parlament de PSD. Solutia apropierii de PNL pare o idee buna si pentru alti lideri pesedisti. Dan Nica, Mihai Tanasescu, Cristian Diaconescu sint unii dintre acestia - sustin surse din PSD.
Cu PD inainte
Cealalta grupare pesedista ar vrea cu PD la guvernare. Ideea a prins aderenti printre liderii Grupului de la Cluj. Despre relatiile strinse dintre Vasile Blaga (PD) si Ioan Rus, respectiv Vasile Dincu (PSD) s-a tot vorbit. Exista un singur mare impediment aici: existenta acelei prevederi din statutul PD care spune ca se interzice orice fel de colaborare cu PSD. „Ei au in statut acea problema. Nu avem inca semnale ca s-ar dori eliminarea ei“, ne-a spus ieri unul dintre reprezentantii Grupului de la Cluj. Spre deosebire de varianta cu liberalii, care nu implica neaparat o intrare la guvernare, sustinatorii colaborarii cu democratii merg pe ideea unei guvern PSD-PD, eventual cu sprijin UDMR.
Geoana, in expectativa
Mircea Geoana nu sprijina nici una dintre formule. „Nu a venit nimeni cu nimic clar. Nici PNl, nici PD. Nu avem decit propuneri, ipoteze, vrajeli. Sa vina cu ceva clar si apoi mai vedem“, ne-a declarat unul dintre apropiatii lui Geoana.
Ieri, Mircea Geoana a declarat public ca daca saptamina viitoare Guvernul nu va prezenta un Executiv restructurat se va inainta o motiune de cenzura care sa duca la demiterea Cabinetului Tariceanu. Este o fortare de mina.
„Pozitia noastra este extrem de simpla: nu poate sa ne prinda Pastele fara un Guvern pe care sa stim ca putem sa contam in calitate de cetateni si ca Parlament. Tergiversarea, tragerea de timp
, gasirea de solutii, de variante reprezinta in acest moment pentru noi doar simple paliative, avem nevoie de un raspuns politic clar“, a spus Geoana.
*
PD se tine tare de scaun
Ministrul Radu Berceanu (PD) a sugerat ieri ca partidul sau i-ar putea cere demisia premierului atunci cind se va decide sa ii retraga sprijinul politic. Berceanu a spus ca „este foarte posibil“ ca PD sa ramina la guvernare si dupa ce ii va retrage lui Tariceanu sprijinul politic. „Daca ii retragem sprijinul nu inseamna ca trebuie sa plecam noi. Ii ridicam sprijinul, oficializam ideea ca din punctul nostru de vedere nu mai reprezinta Alianta si ca, din partea PD, ar trebui sa plece“, a explicat Berceanu urmatorii pasi ipotetici ai partidului din care face parte.
Tariceanu este nehotarit
Premierul Calin Popescu Tariceanu nu a luat o decizie cu privire la scoaterea democratilor din Executiv printr-o restructurare, in pofida faptului ca majoritatea liderilor PNL insista ca saptamina viitoare sa prezinte un Cabinet PNL-UDMR in Parlament, au declarat pentru MEDIAFAX surse din partid. „Saptamina viitoare Tariceanu vine in Parlament cu un Cabinet restructurat“, este versiunea pe care tot mai multi liberali o sustin public. Cu toate acestea, surse din PNL au declarat ca premierul nu a luat o decizie, oscilind inca daca sa-i elimine pe democrati din Executiv. Majoritatea liberalilor insa il preseaza sa iasa, cel mai tirziu, saptamina viitoare, cu un Cabinet restructurat PNL-UDMR, solicitind un vot din partea Parlamentului, argumentul fiind acela ca opozitia PSD-PC-PRM va vota un guvern restructurat.
Consilierii premierului, precum si apropiatii acestuia din Guvern se opun inca unui asemenea gest politic ferm, argumentind prin faptul ca unii lideri PSD sint santajabili si, contra postului de director SIE, ar putea „face jocul“ lui Traian Basescu si sa „trinteasca“, in Parlament, un guvern minoritar.
Domnul M, Miron Mitrea, inculpat oficial
DNA a inceput urmarirea penala impotriva fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, sub acuzatia de abuz in serviciu
contra intereselor statului in dosarul privind terenurile Aviatiei Utilitare.
Miron Mitrea este acuzat ca a refuzat sa puna in practica o decizie care atesta dreptul de proprietate a acestei societati asupra unui teren de 2,3 hectare, situat la soseaua Bucuresti - Ploiesti. Acest teren facea obiectul unui litigiu dintre fosta conducere a Aeroportului International Bucuresti Baneasa (AIBB) si SC Aviatia Utilitara SA. Mitrea mai este acuzat ca ar fi girat o afacere
in care fosta conducere a AIBB ar fi cedat terenul in cauza contra altuia, cu o suprafata de 2,5 hectare din comuna Voluntari. Actul privind schimbul s-ar fi incheiat in lipsa unei evaluari de piata a parcelei din comuna Voluntari si a celei de la soseaua Bucuresti - Baneasa, in contract fiind precizat ca ambele terenuri ar valora aproximativ 450.000 de euro.
Pe 28 octombrie 2004, conducerea Aeroportului International Bucuresti Baneasa (AIBB) a informat Directia Generala a Aviatiei Civile ca un domn, Bogdan Iulian Nastase, ar dori sa faca un schimb de terenuri cu AIBB. Concret, Nastase propunea conducerii aeroportului sa-i ofere un teren de 2,5 hectare situat in comuna Voluntari in schimbul unei parcele de 2,3 hectare cu deschidere la DN1, pe care AIBB o detinea chiar in Baneasa. Terenul cerut la schimb de Nastase facea in momentul respectiv obiectul unui litigiu intre AIBB si SC Aviatia Utilitara Bucuresti SA. Potrivit legii, terenul nu putea fi dat la schimb sau vindut. Conform unei evaluari cerute de AIBB in august 2005, terenul din Voluntari valoreaza 10.000 de euro, in timp
ce terenul AIBB valoreaza 11,2 milioane de euro. Cu toate acestea, pe 2 noiembrie 2004, Sorin Stoicescu, directorul general al Directiei Generale a Aviatiei Civile, a trimis o nota catre conducerea AIBB, in care a informat-o ca se aproba schimbul de terenuri intre cele doua parti, cu conditia ca “domnul Nastase Iulian Bogdan sa preia inclusiv litigiul existent asupra terenului, in conformitate cu prevederile legale specifice”. Aceeasi nota continea si o adaugire cu pixul, semnata de Sorin Stoicescu: “Domnul M a fost de acord cu acest mod de solutionare. Rog declansarea procedurii legale”. Domnul M era Miron Mitrea.
contra intereselor statului in dosarul privind terenurile Aviatiei Utilitare.
Miron Mitrea este acuzat ca a refuzat sa puna in practica o decizie care atesta dreptul de proprietate a acestei societati asupra unui teren de 2,3 hectare, situat la soseaua Bucuresti - Ploiesti. Acest teren facea obiectul unui litigiu dintre fosta conducere a Aeroportului International Bucuresti Baneasa (AIBB) si SC Aviatia Utilitara SA. Mitrea mai este acuzat ca ar fi girat o afacere
in care fosta conducere a AIBB ar fi cedat terenul in cauza contra altuia, cu o suprafata de 2,5 hectare din comuna Voluntari. Actul privind schimbul s-ar fi incheiat in lipsa unei evaluari de piata a parcelei din comuna Voluntari si a celei de la soseaua Bucuresti - Baneasa, in contract fiind precizat ca ambele terenuri ar valora aproximativ 450.000 de euro.
Pe 28 octombrie 2004, conducerea Aeroportului International Bucuresti Baneasa (AIBB) a informat Directia Generala a Aviatiei Civile ca un domn, Bogdan Iulian Nastase, ar dori sa faca un schimb de terenuri cu AIBB. Concret, Nastase propunea conducerii aeroportului sa-i ofere un teren de 2,5 hectare situat in comuna Voluntari in schimbul unei parcele de 2,3 hectare cu deschidere la DN1, pe care AIBB o detinea chiar in Baneasa. Terenul cerut la schimb de Nastase facea in momentul respectiv obiectul unui litigiu intre AIBB si SC Aviatia Utilitara Bucuresti SA. Potrivit legii, terenul nu putea fi dat la schimb sau vindut. Conform unei evaluari cerute de AIBB in august 2005, terenul din Voluntari valoreaza 10.000 de euro, in timp
ce terenul AIBB valoreaza 11,2 milioane de euro. Cu toate acestea, pe 2 noiembrie 2004, Sorin Stoicescu, directorul general al Directiei Generale a Aviatiei Civile, a trimis o nota catre conducerea AIBB, in care a informat-o ca se aproba schimbul de terenuri intre cele doua parti, cu conditia ca “domnul Nastase Iulian Bogdan sa preia inclusiv litigiul existent asupra terenului, in conformitate cu prevederile legale specifice”. Aceeasi nota continea si o adaugire cu pixul, semnata de Sorin Stoicescu: “Domnul M a fost de acord cu acest mod de solutionare. Rog declansarea procedurii legale”. Domnul M era Miron Mitrea.
Mineritul, energia si furnizarea apei -sectoarele in care doresc sa investeasca companiile europene
Romania ocupa primul loc intr-un clasament privind statele central si est-europene unde companiile straine intentioneaza sa-si majoreze investitiile directe, in acest an, realizat de banca austriaca OeKB. Urmatoarele trei clasate in ierarhia intocmita de OeKB sunt Bulgaria, Ucraina si Rusia. Banca austriaca, specializata in finantarea exporturilor, a prezentat primul indice al climatului de afaceri din Europa Centrala si de Est. "Potrivit estimarilor si asteptarilor repondentilor, cresterea economica rapida inregistrata in 2006 in Europa Centrala si de Est nu doar ca se va mentine, dar s-ar putea accelera. Cele mai atractive sunt Romania, Bulgaria, Rusia si Ucraina, in vreme ce optimismul din Ungaria este mai degraba rezervat, comparativ cu alte state", se arata intr-un comunicat al OeKB.
Principalele sectoare industriale in care firmele straine si-ar extinde operatiunile sunt mineritul, energia
si furnizarea apei, bancile, asigurarile si sectorul imobiliar. De altfel, multe dintre aceste domenii au fost vizate si de strainii care si-au exprimat direct intentia de a investi in Romania. Directorul Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS), Sorin Vasilescu, a declarat ca Romania este si va ramane o destinatie preferata pentru investitorii straini. In ceea ce priveste ordinea domeniilor
in care companiile din afara tarii ar dori sa investeasca, Sorin Vasilescu este de parere ca sectorul imobiliar si cel al constructiilor sunt, la acest moment, preferate de investitori, datorita dezvoltarii continue. "Pentru sectorul energetic, solicitarile vin in special pentru "energia curata"-biodiesel si energia eoliana. Avem solicitari in acest sens de la firme atat din Uniunea Europeana, cat si din Israel si Canada. Explicatia este simpla: costurile sunt reduse, iar materia prima exista din plin. Din pacare, nu exista o legislatie bine conturata in domeniu", spune directorul ARIS. Pentru sectorul imobiliar, exista doua categorii de investitori, cei care merg direct la autoritatile locale si cei care se adreseaza ARIS, insa si aici exista numeroase cereri. In plus
, piata materialelor de constructii pare sa se dezvolte foarte mult, multe dintre companiile care activeaza pe piata romaneasca orientandu-se spre fabricarea acestora in Romania. "Vom miza pe investitii green-field", a mai adaugat Sorin Vasilescu, care a adaugat la lista domeniilor cu potential industria auto si de componente auto, IT si cea farmaceutica. Referitor la evolutia investitiilor straine directe dupa aderarea Romaniei la UE, conducerea ARIS spune ca a crescut considerabil valoarea investitiilor, fiind demarate proiecte de anvergura.
Studiul, bazat pe analiza a 314 companii, cu peste 1.000 de subsidiare in Europa de Est, releva ca 70% dintre acestea anticipeaza imbunatatirea situatiei economice generale, in ultimele 12 luni, iar 64% estimeaza perspective pozitive privind mediul de afaceri.
Principalele sectoare industriale in care firmele straine si-ar extinde operatiunile sunt mineritul, energia
si furnizarea apei, bancile, asigurarile si sectorul imobiliar. De altfel, multe dintre aceste domenii au fost vizate si de strainii care si-au exprimat direct intentia de a investi in Romania. Directorul Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS), Sorin Vasilescu, a declarat ca Romania este si va ramane o destinatie preferata pentru investitorii straini. In ceea ce priveste ordinea domeniilor
in care companiile din afara tarii ar dori sa investeasca, Sorin Vasilescu este de parere ca sectorul imobiliar si cel al constructiilor sunt, la acest moment, preferate de investitori, datorita dezvoltarii continue. "Pentru sectorul energetic, solicitarile vin in special pentru "energia curata"-biodiesel si energia eoliana. Avem solicitari in acest sens de la firme atat din Uniunea Europeana, cat si din Israel si Canada. Explicatia este simpla: costurile sunt reduse, iar materia prima exista din plin. Din pacare, nu exista o legislatie bine conturata in domeniu", spune directorul ARIS. Pentru sectorul imobiliar, exista doua categorii de investitori, cei care merg direct la autoritatile locale si cei care se adreseaza ARIS, insa si aici exista numeroase cereri. In plus
, piata materialelor de constructii pare sa se dezvolte foarte mult, multe dintre companiile care activeaza pe piata romaneasca orientandu-se spre fabricarea acestora in Romania. "Vom miza pe investitii green-field", a mai adaugat Sorin Vasilescu, care a adaugat la lista domeniilor cu potential industria auto si de componente auto, IT si cea farmaceutica. Referitor la evolutia investitiilor straine directe dupa aderarea Romaniei la UE, conducerea ARIS spune ca a crescut considerabil valoarea investitiilor, fiind demarate proiecte de anvergura.
Studiul, bazat pe analiza a 314 companii, cu peste 1.000 de subsidiare in Europa de Est, releva ca 70% dintre acestea anticipeaza imbunatatirea situatiei economice generale, in ultimele 12 luni, iar 64% estimeaza perspective pozitive privind mediul de afaceri.
Romtelecom, profit mai mic cu 30 mil. euro in 2006
Romtelecom, principalul operator de telefonie fixa de pe piata locala, a inregistrat anul trecut venituri de 894,8 milioane euro, in scadere cu 3,8 procente in comparatie cu anul anterior, in urma reducerii numarului de linii de telefonie fixa si diminuarii traficului, atat la clientii individuali, cat si in cazul apelurilor din retelele altor operatori. Potrivit raportului financiar trimestrial publicat ieri de grupul elen OTE, proprietarul Romtelecom, profitul net corespunzator intregului an 2006 a fost de 55,2 milioane euro, in scadere fata de 84,9 milioane euro in 2005. Scaderea a fost cauzata mai ales de castigurile financiare mai reduse, de consolidarea pierderilor Cosmote, unde Romtelecom detine 30% dintre actiuni, si de impozitele mai mari. Potrivit OTE, aceste evolutii sunt explicabile prin efectul combinat al trecerii clientilor de la utilizarea telefoniei fixe la cea mobila
si al cresterii concurentei din partea operatorilor alternativi, respectiv companiile de pe piata serviciilor
de cablu.
Profitul inainte de scaderea dobanzilor, impozitelor, deprecierilor si amortizarilor (EBITDA), a fost de 338,3 milioane euro, in comparatie cu 341,5 milioane euro in 2005. Potrivit comunicatului Romtelecom, marja EBITDA s-a imbunatatit de la 36,7% in 2005 la 37,8% in 2006, in principal prin mentinerea costurilor sub control. "In 2006, Romtelecom a avut rezultate financiare pozitive, profitabilitatea companiei (EBITDA) mentinandu-se la aproximativ acelasi nivel ca in anul anterior. Continuand investitiile realizate in ultimii ani, cu 200 de milioane euro numai in 2006, Romtelecom a pregatit terenul pentru a avea in 2007 vanzari
cu mult mai mari pentru serviciile de Internet prin ADSL si televiziune digitala, cu obiectivul de a inlocui veniturile pierdute ca urmare a scaderii numarului de clienti de telefonie fixa", a declarat Yorgos Ioannidis, director general al Romtelecom.
Tendinta de scadere a veniturilor Romtelecom consemnata anul trecut s-a mentinut si in trimestrul al patrulea, cand veniturile s-au redus cu 2,6%, la 229,8 milioane de euro, in urma reducerii numarului de linii de telefonie fixa operate de catre companie, cat si diminuarii traficului, atat la clientii individuali cat si in cazul apelurilor din retelele altor companii. Numarul de linii a scazut cu 14% anul trecut, de la 3,95 milioane la 3,4 milioane.
Veniturile din interconectare (tarifele platite de clienti ai altor operatori care apeleaza numere din reteaua Romtelecom) s-au redus cu 16,9% in ultimul trimestru din 2006, in pofida mentinerii nivelului traficului, ca urmare a concurentei operatorilor de telefonie mobila si a celor alternativi, care utilizeaza reteaua Romtelecom la tarife reduse, impuse de autoritatea de reglementare in domeniu. Pentru sfarsitul anului 2006, compania a raportat o crestere cu 145% a veniturilor din servicii de date in timp
ce numarul clientilor de ADSL facturati era de 89.000 (in timp ce vanzarile au fost de aproximativ 100.000), in comparatie cu aproximativ 8.000 la sfarsitul anului 2005. De asemenea, veniturile din liniile inchiriate au cunoscut o tendinta de crestere, imbunatatindu-se cu 17%, potrivit datelor firmei.
Pe ansamblul anului, veniturile din serviciile de telefonie interne au scazut de la 640,5 milioane de euro la 604,6 milioane de euro, iar cele din telefonie internationala de la 144,2 milioane de euro la 126,5 milioane de euro. Compania a obtinut 290,37 milioane de euro din abonamente si 314,26 milioane de euro din serviciile de telefonie interne. Romtelecom este principalul operator de telefonie fixa de pe piata romaneasca, detine o cota importanta pe piata serviciilor de acces la internet de banda larga, iar anul trecut a lansat un serviciu de televiziune digitala, in urma unei investitii de 15 milioane de euro. Anul trecut, numarul angajatilor companiei a fost redus cu 6%, ajungand in prezent la 12.257 salariati.
Capitalul social al companiei este impartit de grupul grec OTE, cu 54,01% actiuni, si de statul roman, care este proprietarul a 45,09% din titluri.
Din grupul OTE face parte si operatorul de telefonie mobila Cosmote Romania, unde Romtelecom detine 30% din actiuni.
si al cresterii concurentei din partea operatorilor alternativi, respectiv companiile de pe piata serviciilor
de cablu.
Profitul inainte de scaderea dobanzilor, impozitelor, deprecierilor si amortizarilor (EBITDA), a fost de 338,3 milioane euro, in comparatie cu 341,5 milioane euro in 2005. Potrivit comunicatului Romtelecom, marja EBITDA s-a imbunatatit de la 36,7% in 2005 la 37,8% in 2006, in principal prin mentinerea costurilor sub control. "In 2006, Romtelecom a avut rezultate financiare pozitive, profitabilitatea companiei (EBITDA) mentinandu-se la aproximativ acelasi nivel ca in anul anterior. Continuand investitiile realizate in ultimii ani, cu 200 de milioane euro numai in 2006, Romtelecom a pregatit terenul pentru a avea in 2007 vanzari
cu mult mai mari pentru serviciile de Internet prin ADSL si televiziune digitala, cu obiectivul de a inlocui veniturile pierdute ca urmare a scaderii numarului de clienti de telefonie fixa", a declarat Yorgos Ioannidis, director general al Romtelecom.
Tendinta de scadere a veniturilor Romtelecom consemnata anul trecut s-a mentinut si in trimestrul al patrulea, cand veniturile s-au redus cu 2,6%, la 229,8 milioane de euro, in urma reducerii numarului de linii de telefonie fixa operate de catre companie, cat si diminuarii traficului, atat la clientii individuali cat si in cazul apelurilor din retelele altor companii. Numarul de linii a scazut cu 14% anul trecut, de la 3,95 milioane la 3,4 milioane.
Veniturile din interconectare (tarifele platite de clienti ai altor operatori care apeleaza numere din reteaua Romtelecom) s-au redus cu 16,9% in ultimul trimestru din 2006, in pofida mentinerii nivelului traficului, ca urmare a concurentei operatorilor de telefonie mobila si a celor alternativi, care utilizeaza reteaua Romtelecom la tarife reduse, impuse de autoritatea de reglementare in domeniu. Pentru sfarsitul anului 2006, compania a raportat o crestere cu 145% a veniturilor din servicii de date in timp
ce numarul clientilor de ADSL facturati era de 89.000 (in timp ce vanzarile au fost de aproximativ 100.000), in comparatie cu aproximativ 8.000 la sfarsitul anului 2005. De asemenea, veniturile din liniile inchiriate au cunoscut o tendinta de crestere, imbunatatindu-se cu 17%, potrivit datelor firmei.
Pe ansamblul anului, veniturile din serviciile de telefonie interne au scazut de la 640,5 milioane de euro la 604,6 milioane de euro, iar cele din telefonie internationala de la 144,2 milioane de euro la 126,5 milioane de euro. Compania a obtinut 290,37 milioane de euro din abonamente si 314,26 milioane de euro din serviciile de telefonie interne. Romtelecom este principalul operator de telefonie fixa de pe piata romaneasca, detine o cota importanta pe piata serviciilor de acces la internet de banda larga, iar anul trecut a lansat un serviciu de televiziune digitala, in urma unei investitii de 15 milioane de euro. Anul trecut, numarul angajatilor companiei a fost redus cu 6%, ajungand in prezent la 12.257 salariati.
Capitalul social al companiei este impartit de grupul grec OTE, cu 54,01% actiuni, si de statul roman, care este proprietarul a 45,09% din titluri.
Din grupul OTE face parte si operatorul de telefonie mobila Cosmote Romania, unde Romtelecom detine 30% din actiuni.
Proprietatea privata - doar tolerata in Romania
Garantarea deplina a proprietatii este temelia unei societati pe deplin integrate în Europa“, suna titlul pompos al unei declaratii politice a presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, menita a sintetiza filosofia actualului guvern liberal. Insa nu este clar despre ce proprietate privata vorbeste cel de-al treilea om in stat atat timp
cat, potrivit actualei Constitutii, proprietatea privata, desi „garantata si ocrotita“, poate fi nationalizata prin votul a jumatate plus
unu din parlamentari. Ca sa nu mai spunem ca prin noul Cod Fiscal este limitat drastic dreptul de proprietate, fiind interzisa vanzarea de case, terenuri si masini in cazul in care proprietarul nu are achitate datoriile catre stat. Iar birul de 2-3% pe valoarea tranzactiilor imobiliare suna mai mult a confiscare decat a impozit pe venit. Nici accizele pe tuica produsa pentru autoconsum nu sunt departe de violarea dreptului de folosire a proprietatii.
Exercitiu de imaginatie
Amintiri despre viitor
Anul 2050, Romania. Dupa 60 de ani de societate „capitalista“, majoritatea romanilor s-au saturat de imbogatirile masive ale unui procent redus din populatie, care a stiut sa beneficieze de conexiunile politice si relatiile privilegiate cu serviciile
secrete. Ei au hotarat sa voteze nou-infiintatul Partid Comunist, care a promis eradicarea saraciei si a declarat razboi coruptiei. Primul pas - incercarea de confiscare a averilor ilicite. Pus in fata unei imposibilitati constitutionale (caracterul licit al proprietatii se prezuma, procurorii trebuind sa demonstreze caracterul ilicit al averilor, si nu contribuabilii caracterul licit al acestora), PCR decide sa treaca practic la abolirea proprietatii private. Primul pas - nationalizarea terenului agricol, al doilea - trecerea in proprietatea statului a „colosilor“ industriali. Partidele „istorice“ protesteaza, apeland la Constitutie: „Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular“; „Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate“. Or fi ele garantate, raspund comunistii, numai ca, potrivit Constitutiei, ele pot fi limitate (mutilate chiar) de legislativ: „Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege“. Pentru a-si legitima gestul, PCR invoca crezul fondatorului unuia dintre partidele istorice, Partidul Social Democrat (PSD): „Proprietatea privata e un moft“. „Chiar prin Constitutie ati recunoscut acest lucru. Cand doreati sa va imbogatiti, prin exproprierea propriilor terenuri, achizitionate pentru a face speculatii, v-a convenit sa invocati articolul 136. Pentru ca autostrazile vi se pareau importante! Sau cand ati ademenit investitorii straini, oferindu-le terenuri, declarate de utilitate publica, la randul lor expropriate de la populatie, nu v-a incurcat Constitutia! Investitiile straine astfel atrase, sustineati atunci, aduceau locuri de munca si contribuiau la dezvoltarea industriei pe orizontala“, le aminteste PCR liderilor opozitiei. Cazul ajunge la Curtea Constitutionala. Judecatorii acesteia, chiar daca au fost numiti de partidele istorice, dau dreptate comunistilor in ceea ce priveste constitutionalitatea nationalizarilor. Motivul, mult invocatul articol 136, care precizeaza ca „bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica fac obiectul exclusiv al proprietatii publice“. Notiunea de alte bunuri stabilite prin lege organica nu limiteaza in niciun fel folosirea abuziva a puterii legislative de a declara proprietate publica absoluta orice bun considerat necesar.
Dictatura majoritatii
Oricat ar parea de bizar scenariul de mai sus, actuala Constitutie, pe care actualele partide vor s-o amendeze, insa numai pentru a acorda mai multa importanta unor institutii, dupa interes, nu restrange in niciun fel puterile unui partid comunist care ar detine jumatate plus unu din fotoliile parlamentare. In tentativa sa de a trece de la proprietatea privata asupra mijloacelor de productie la proprietatea comuna asupra acestora, el nu este limitat decat intr-un singur mod: „Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita în proprietate publica a unor bunuri (numai - n.r.) pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor“. Cu alte cuvinte, articolul precizeaza ca nu trebuie sa faci discriminari in cazul nationalizarilor sau exproprierilor, nu ca nu poti „trece silit“ in proprietatea publica bunuri proprietate privata. Adica, in cazul in care ai decis sa expropriezi, de exemplu, expropriaza-i pe toti, nu numai pe mosieri, pe unguri, catolici sau pe liberali. Invocarea notiunii ambigue de utilitate publica, prevazuta si in vechea Constitutie din 1923, nu mai are aceeasi forta. Legea fundamentala din timpul regelui Ferdinand si al Bratienilor preciza ca „o lege speciala va determina cazurile de utilitate publica, procedura si modul exproprierii. In afara de exproprieri pentru caile de comunicatie, salubritate publica, apararea tarii si lucrari de interes militar, cultural si de cele impuse de interesele generale directe ale statului si administratiilor publice, celelalte cazuri de utilitate publica vor trebui sa fie stabilite prin legi votate cu majoritate de doua treimi“. Cu alte cuvinte, pentru a decide ca o proprietate privata sa fie nationalizata, era nevoie, in perioada interbelica, de votul a doua treimi din parlamentari, si nu doar de votul a jumatate plus unu din acestia, cum prevede actuala Constitutie.
Utilitatea publica, inamicul privat numarul unu
Mult invocata utilitate publica nu protejeaza nici ea proprietatea privata. Dincolo de caracterul puternic subiectiv al caracterului de utilitate publica, el poate fi legiferat prin lege, dupa bunul plac al puterii. Iar speranta ca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) iti vei putea gasi dreptatea este spulberata de deciziile acesteia: „Notiunea de utilitate publica este ampla prin natura sa… Apreciind ca normal faptul ca legislatorul dispune de o larga latitudine pentru a duce o politica economica si sociala, Curtea respecta modalitatea în care el concepe imperativele utilitatii publice, cu exceptia cazului in care o hotarâre se dovedeste în mod evident lipsita de orice temeiuri justificatoare…“ (James si altii versus Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord). Cu alte cuvinte, pentru a trece proprietatea privata in proprietate publica, legislativul trebuie sa aduca macar un simulacru de justificare. Iar incalzirea globala, eradicarea saraciei sau amenintarea terorismului mondial, oricat de generale ar fi, pot fi oricand aduse ca motivatii de utilitate publica pentru nationalizare, expropriere sau confiscare. Numai asa se poateajunge la decizii bizare, precum cea inregistrata in urma cu 20 de ani in Suedia. In 1956, autoritatile au decis exproprierea a 164 de proprietari de imobile, în vederea construirii unui viaduct. Guvernul suedez a fixat la cinci ani termenul în care municipalitatea trebuia sa-i cheme pe proprietari în fata tribunalului funciar, în vederea stabilirii despagubirilor. Acest termen a fost însa prelungit in trei randuri, în 1961, în 1964 si în 1969, ultima data pentru 10 ani. La 3 mai 1979 insa, municipalitatea s-a razgandit si a renuntat la expropriere, propunandu-si ca nou obiectiv public reducerea numarului de automobile în oras si mentinerea structurii urbane existente. La plangerea celor care nu si-au putut exercita timp de peste 20 de ani dreptul de proprietate in asteptarea negocierilor de expropriere, CEDO „a observat ca autoritatile suedeze nu au trecut la exproprierea imobilelor reclamantilor: acestia puteau sa-si foloseasca bunurile, sa le vânda, sa le lase mostenire, sa le doneze sau sa le ipotecheze. Prin urmare, din punct de vedere formal, reclamantii nu au fost nicio clipa lipsiti de proprietatea lor“. Asta chiar daca nu exista piata pentru aceste imobile: nimeni nu a dorit sa cumpere un imobil care urma sa fie daramat. In acest timp, se plateau taxe si impozite pe niste active care nu puteau fi puse in circulatie, insa dreptul de proprietate era recunoscut inca juridic, desi practic nu avea nicio relevanta, decat responsabilitatea in fata Fiscului.
Instrainarea proprietatii, conditionata de plata amenzii de circulatie
Fiind prea bizar ca un guvern liberal sa decida abolirea proprietatii private, actualii membri ai Executivului s-au decis sa faca un pas mai mic in acest sens. Dreptul de proprietate fiind alcatuit din dreptul de posesie, de folosinta si de instrainare, ei au pus tunurile pe ultimul dintre acestea. Astfel, potrivit Codului Fiscal (art. 254 pct. 7, art. 259 pct. 6, art. 264 pct. 5), un cetatean nu-si mai poate vinde casa, un teren sau masina
daca nu are platite toate datoriile la Fisc. Nu doar cele catre administratia fiscala pe raza careia este amplasata cladirea (terenul), ci si catre cea unde isi are domiciliul fiscal contribuabilul in cauza. In cazul vanzarii masinii, Guvernul a fost mai iertator, fiind necesara plata creantelor numai la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este inregistrat mijlocul de transport. Iar in normele metodologice a limitat plata datoriilor, in cazul tranzactiei cu imobile si terenuri, numai la unitatea fiscala teritoriala unde este sunt amplasate acestea. Doar ca niciodata norma nu bate Codul, asa ca tentativa lor de a indulci legea este inutila.
Altfel spus, in cazul neplatii unei amenzi luate ca pieton, pentru traversarea prin locuri necorespunzatoare a strazii, nu vei putea sa-ti vinzi masina. Si nici casa. Conditionarea vanzarii de plata debitelor catre stat avute in contul casei, terenului sau masinii comercializate, cum era pana in prezent, ar avea o noima, insa nu exista nicio logica si niciun temei legal pentru care vanzarea unei case poate fi interzisa pentru neplata unei amenzi de circulatie. Mergand pe aceeasi logica defectuoasa a guvernantilor, nu vedem de ce nu am declara ilegala vanzarea caselor, terenurilor si masinilor, si in cazul neplatii celorlalte debite private. De ce ar fi necesar ca datoriile avute la stat sa aiba prioritate in fata celor avute in fata celorlalte persoane fizice sau juridice private?! N-ar fi „normal“ ca vanzatorul sa aduca „dovezi“ ca nu are datorii semnate de toate bancile si institutiile financiare din Romania si din strainatate, de la familie, rude, prieteni si camatari?! Insa cum Codul Fiscal nu are statut de lege organica, prevederile respective sunt in mod clar neconstitutionale. Fiindca in Constitutie scrie negru pe alb ca „regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii se reglementeaza prin lege organica“. Numai ca, mai mult ca sigur, guvernantii se bazeaza pe faptul ca nimeni nu e dispus sa-si manance nervii si banii judecandu-se cu statul si va prefera sa plateasca, din avansul primit de la cumparator, foarte probabil, toate restantele catre stat. In fond, mai important este pentru Guvern sa incaseze birurile prin orice mijloc (chiar daca e neconstitutional), pentru a avea ce cheltui, decat sa respecte dreptul de proprietate al propriilor cetateni.
Va fi interesant de urmarit ce va face Guvernul in momentul in care, in urma majorarii impozitului pe terenul agricol, va trebui sa incaseze birurile de la tarani. Pentru batranii de la sate, care traiesc numai din pensie de agricultor, va fi aproape imposibil sa achite cele cateva milioane de lei pentru putinele hectare pe care le poseda. Singura solutie aflata la indemana lor pentru a plati datoriile catre Fisc ar putea fi vanzarea unei parti din proprietate. Numai ca ea este interzisa tocmai de autorii noului Cod Fiscal, porniti pe golirea buzunarelor contribuabililor si pe umplerea celor bugetare. Vor trece la „executarea silita“ a datornicilor? Ca sa nu mai spunem ca s-ar putea ajunge si la un blocaj al circulatiei terenurilor. Asta desi Bogdan Olteanu afirma ca, „prin pachetul legilor proprietatii, se vor legifera de o maniera europeana, moderna, restituirea proprietatilor imobiliare, cadastrul general, procedurile privind procesele funciare, în scopul simplificarii lor, circulatia juridica a terenurilor în vederea încurajarii gruparii proprietatilor“.
Un fleac... m-au despagubit
Chiar daca legea suprema o permite, practic o nationalizare masiva este imposibila, ar putea sustine actualii guvernanti. Ei ar putea invoca povara enorma a costurilor suportate de stat, care, potrivit Constitutiei, nu poate expropria pe nimeni, decât cu dreapta si prealabila despagubire.
Numai ca si aceasta sintagma este la fel de subiectiva ca si cea de utilitate publica. CEDO este iarasi cea care „lamureste“ problema, intr-o alta decizie mai mult decat ciudata: „Dreptul la o compensare integrala nu poate fi garantat, obiective legitime de utilitate publica, cum sunt cele pe care le urmaresc masurile de reforma economica sau de justitie sociala, pot milita pentru o rambursare inferioara valorii comerciale“. Aceasta a fost motivatia deciziei halucinante de respingere a cererii de despagubire a unor proprietari englezi. Reclamantii contestasera punerea în aplicare a unei legislatii prin care locatarii cu contracte de închiriere pe termen lung erau autorizati sa preia dreptul deproprietate de la proprietarul însusi, la un pret mai redus decât pretul pietei. Curtea a concluzionat în sensul inexistentei unei încalcari a dreptului de proprietate, aducând si un alt argument extrem de important referitor la „beneficiarii“ utilitatii publice. Intr-o formula abracadabranta, CEDO a stabilit ca privarea de proprietate efectuata doar pentru a conferi un beneficiu unei persoane particulare nu poate fi considerata ca fiind de interes public, insa a admis ca transferul obligatoriu de proprietate de la un individ catre altul poate constitui, în functie de circumstante, un scop legitim în promovarea interesului public. În acelasi sens, a aratat ca poate exista interes public chiar în situatia în care comunitatea în sens larg nu se foloseste sau nu se bucura în mod direct de proprietatea de care a fost privata o persoana!!!
In cazul unei nationalizari sau exproprieri masive, pretul pietei nici macar nu mai are sens, justitia neavand dupa ce principii sa se ghideze. Pentru ca, daca nu mai exista proprietate privata in sectorul respectiv, nu poate exista nici pret. Fara pret de piata, „dreapta si prealabila despagubire“ tine numai de decizia arbitrara a legislativului.
Corespondenta e inviolabila, dar nu pentru servicii
Dar de ce este atat de importanta proprietatea privata? „Societatea moderna se bazeaza pe faptul ca individul detine un drept inalienabil la viata
, la libertate si la proprietate (Locke), insa astazi, chiar si in „lumea libera“, ultimul pilon este grav subrezit, si putini realizeaza ca prabusirea lui va duce, de asemenea, la prabusirea pilonului libertatii. Daca proprietatea va fi degradata la nivelul precar al unei posesii de facto, care sa depinda de bunul plac al guvernului sau de favorurile votantilor, va ceda si ultimul pilon, cel al dreptului la inviolabilitatea vietii, care nu se poate sustine singur“, observa, in urma cu 50 de ani, economistul german Wilhelm Ropke. Scandalul creat in legatura cu serviciile secrete (nu doar in Romania, ci si in Statele Unite) si lupta pentru controlul lor arata cat de actuale sunt observatiile lui Ropke. Miza luptei dintre Palate pe tema controlului serviciilor secrete consta tocmai in detinerea monopolului asupra „violarii“ vietii, desi Constitutia pare extrem de clara in acest sens: „Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil“. Numai ca, in fata sigurantei nationale, periclitata de teroristi si spioni, Constitutia trebuie sa cedeze. Asta chiar daca singurii „teroristi“ care au actionat pe teritoriul tarii noastre sunt guvernantii din ultimii 17 ani, care „au atentat“ la economia Romaniei, aflata, cu voia Constitutiei, in majoritate in proprietate publica.
cat, potrivit actualei Constitutii, proprietatea privata, desi „garantata si ocrotita“, poate fi nationalizata prin votul a jumatate plus
unu din parlamentari. Ca sa nu mai spunem ca prin noul Cod Fiscal este limitat drastic dreptul de proprietate, fiind interzisa vanzarea de case, terenuri si masini in cazul in care proprietarul nu are achitate datoriile catre stat. Iar birul de 2-3% pe valoarea tranzactiilor imobiliare suna mai mult a confiscare decat a impozit pe venit. Nici accizele pe tuica produsa pentru autoconsum nu sunt departe de violarea dreptului de folosire a proprietatii.
Exercitiu de imaginatie
Amintiri despre viitor
Anul 2050, Romania. Dupa 60 de ani de societate „capitalista“, majoritatea romanilor s-au saturat de imbogatirile masive ale unui procent redus din populatie, care a stiut sa beneficieze de conexiunile politice si relatiile privilegiate cu serviciile
secrete. Ei au hotarat sa voteze nou-infiintatul Partid Comunist, care a promis eradicarea saraciei si a declarat razboi coruptiei. Primul pas - incercarea de confiscare a averilor ilicite. Pus in fata unei imposibilitati constitutionale (caracterul licit al proprietatii se prezuma, procurorii trebuind sa demonstreze caracterul ilicit al averilor, si nu contribuabilii caracterul licit al acestora), PCR decide sa treaca practic la abolirea proprietatii private. Primul pas - nationalizarea terenului agricol, al doilea - trecerea in proprietatea statului a „colosilor“ industriali. Partidele „istorice“ protesteaza, apeland la Constitutie: „Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular“; „Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate“. Or fi ele garantate, raspund comunistii, numai ca, potrivit Constitutiei, ele pot fi limitate (mutilate chiar) de legislativ: „Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege“. Pentru a-si legitima gestul, PCR invoca crezul fondatorului unuia dintre partidele istorice, Partidul Social Democrat (PSD): „Proprietatea privata e un moft“. „Chiar prin Constitutie ati recunoscut acest lucru. Cand doreati sa va imbogatiti, prin exproprierea propriilor terenuri, achizitionate pentru a face speculatii, v-a convenit sa invocati articolul 136. Pentru ca autostrazile vi se pareau importante! Sau cand ati ademenit investitorii straini, oferindu-le terenuri, declarate de utilitate publica, la randul lor expropriate de la populatie, nu v-a incurcat Constitutia! Investitiile straine astfel atrase, sustineati atunci, aduceau locuri de munca si contribuiau la dezvoltarea industriei pe orizontala“, le aminteste PCR liderilor opozitiei. Cazul ajunge la Curtea Constitutionala. Judecatorii acesteia, chiar daca au fost numiti de partidele istorice, dau dreptate comunistilor in ceea ce priveste constitutionalitatea nationalizarilor. Motivul, mult invocatul articol 136, care precizeaza ca „bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica fac obiectul exclusiv al proprietatii publice“. Notiunea de alte bunuri stabilite prin lege organica nu limiteaza in niciun fel folosirea abuziva a puterii legislative de a declara proprietate publica absoluta orice bun considerat necesar.
Dictatura majoritatii
Oricat ar parea de bizar scenariul de mai sus, actuala Constitutie, pe care actualele partide vor s-o amendeze, insa numai pentru a acorda mai multa importanta unor institutii, dupa interes, nu restrange in niciun fel puterile unui partid comunist care ar detine jumatate plus unu din fotoliile parlamentare. In tentativa sa de a trece de la proprietatea privata asupra mijloacelor de productie la proprietatea comuna asupra acestora, el nu este limitat decat intr-un singur mod: „Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita în proprietate publica a unor bunuri (numai - n.r.) pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor“. Cu alte cuvinte, articolul precizeaza ca nu trebuie sa faci discriminari in cazul nationalizarilor sau exproprierilor, nu ca nu poti „trece silit“ in proprietatea publica bunuri proprietate privata. Adica, in cazul in care ai decis sa expropriezi, de exemplu, expropriaza-i pe toti, nu numai pe mosieri, pe unguri, catolici sau pe liberali. Invocarea notiunii ambigue de utilitate publica, prevazuta si in vechea Constitutie din 1923, nu mai are aceeasi forta. Legea fundamentala din timpul regelui Ferdinand si al Bratienilor preciza ca „o lege speciala va determina cazurile de utilitate publica, procedura si modul exproprierii. In afara de exproprieri pentru caile de comunicatie, salubritate publica, apararea tarii si lucrari de interes militar, cultural si de cele impuse de interesele generale directe ale statului si administratiilor publice, celelalte cazuri de utilitate publica vor trebui sa fie stabilite prin legi votate cu majoritate de doua treimi“. Cu alte cuvinte, pentru a decide ca o proprietate privata sa fie nationalizata, era nevoie, in perioada interbelica, de votul a doua treimi din parlamentari, si nu doar de votul a jumatate plus unu din acestia, cum prevede actuala Constitutie.
Utilitatea publica, inamicul privat numarul unu
Mult invocata utilitate publica nu protejeaza nici ea proprietatea privata. Dincolo de caracterul puternic subiectiv al caracterului de utilitate publica, el poate fi legiferat prin lege, dupa bunul plac al puterii. Iar speranta ca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) iti vei putea gasi dreptatea este spulberata de deciziile acesteia: „Notiunea de utilitate publica este ampla prin natura sa… Apreciind ca normal faptul ca legislatorul dispune de o larga latitudine pentru a duce o politica economica si sociala, Curtea respecta modalitatea în care el concepe imperativele utilitatii publice, cu exceptia cazului in care o hotarâre se dovedeste în mod evident lipsita de orice temeiuri justificatoare…“ (James si altii versus Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord). Cu alte cuvinte, pentru a trece proprietatea privata in proprietate publica, legislativul trebuie sa aduca macar un simulacru de justificare. Iar incalzirea globala, eradicarea saraciei sau amenintarea terorismului mondial, oricat de generale ar fi, pot fi oricand aduse ca motivatii de utilitate publica pentru nationalizare, expropriere sau confiscare. Numai asa se poateajunge la decizii bizare, precum cea inregistrata in urma cu 20 de ani in Suedia. In 1956, autoritatile au decis exproprierea a 164 de proprietari de imobile, în vederea construirii unui viaduct. Guvernul suedez a fixat la cinci ani termenul în care municipalitatea trebuia sa-i cheme pe proprietari în fata tribunalului funciar, în vederea stabilirii despagubirilor. Acest termen a fost însa prelungit in trei randuri, în 1961, în 1964 si în 1969, ultima data pentru 10 ani. La 3 mai 1979 insa, municipalitatea s-a razgandit si a renuntat la expropriere, propunandu-si ca nou obiectiv public reducerea numarului de automobile în oras si mentinerea structurii urbane existente. La plangerea celor care nu si-au putut exercita timp de peste 20 de ani dreptul de proprietate in asteptarea negocierilor de expropriere, CEDO „a observat ca autoritatile suedeze nu au trecut la exproprierea imobilelor reclamantilor: acestia puteau sa-si foloseasca bunurile, sa le vânda, sa le lase mostenire, sa le doneze sau sa le ipotecheze. Prin urmare, din punct de vedere formal, reclamantii nu au fost nicio clipa lipsiti de proprietatea lor“. Asta chiar daca nu exista piata pentru aceste imobile: nimeni nu a dorit sa cumpere un imobil care urma sa fie daramat. In acest timp, se plateau taxe si impozite pe niste active care nu puteau fi puse in circulatie, insa dreptul de proprietate era recunoscut inca juridic, desi practic nu avea nicio relevanta, decat responsabilitatea in fata Fiscului.
Instrainarea proprietatii, conditionata de plata amenzii de circulatie
Fiind prea bizar ca un guvern liberal sa decida abolirea proprietatii private, actualii membri ai Executivului s-au decis sa faca un pas mai mic in acest sens. Dreptul de proprietate fiind alcatuit din dreptul de posesie, de folosinta si de instrainare, ei au pus tunurile pe ultimul dintre acestea. Astfel, potrivit Codului Fiscal (art. 254 pct. 7, art. 259 pct. 6, art. 264 pct. 5), un cetatean nu-si mai poate vinde casa, un teren sau masina
daca nu are platite toate datoriile la Fisc. Nu doar cele catre administratia fiscala pe raza careia este amplasata cladirea (terenul), ci si catre cea unde isi are domiciliul fiscal contribuabilul in cauza. In cazul vanzarii masinii, Guvernul a fost mai iertator, fiind necesara plata creantelor numai la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este inregistrat mijlocul de transport. Iar in normele metodologice a limitat plata datoriilor, in cazul tranzactiei cu imobile si terenuri, numai la unitatea fiscala teritoriala unde este sunt amplasate acestea. Doar ca niciodata norma nu bate Codul, asa ca tentativa lor de a indulci legea este inutila.
Altfel spus, in cazul neplatii unei amenzi luate ca pieton, pentru traversarea prin locuri necorespunzatoare a strazii, nu vei putea sa-ti vinzi masina. Si nici casa. Conditionarea vanzarii de plata debitelor catre stat avute in contul casei, terenului sau masinii comercializate, cum era pana in prezent, ar avea o noima, insa nu exista nicio logica si niciun temei legal pentru care vanzarea unei case poate fi interzisa pentru neplata unei amenzi de circulatie. Mergand pe aceeasi logica defectuoasa a guvernantilor, nu vedem de ce nu am declara ilegala vanzarea caselor, terenurilor si masinilor, si in cazul neplatii celorlalte debite private. De ce ar fi necesar ca datoriile avute la stat sa aiba prioritate in fata celor avute in fata celorlalte persoane fizice sau juridice private?! N-ar fi „normal“ ca vanzatorul sa aduca „dovezi“ ca nu are datorii semnate de toate bancile si institutiile financiare din Romania si din strainatate, de la familie, rude, prieteni si camatari?! Insa cum Codul Fiscal nu are statut de lege organica, prevederile respective sunt in mod clar neconstitutionale. Fiindca in Constitutie scrie negru pe alb ca „regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii se reglementeaza prin lege organica“. Numai ca, mai mult ca sigur, guvernantii se bazeaza pe faptul ca nimeni nu e dispus sa-si manance nervii si banii judecandu-se cu statul si va prefera sa plateasca, din avansul primit de la cumparator, foarte probabil, toate restantele catre stat. In fond, mai important este pentru Guvern sa incaseze birurile prin orice mijloc (chiar daca e neconstitutional), pentru a avea ce cheltui, decat sa respecte dreptul de proprietate al propriilor cetateni.
Va fi interesant de urmarit ce va face Guvernul in momentul in care, in urma majorarii impozitului pe terenul agricol, va trebui sa incaseze birurile de la tarani. Pentru batranii de la sate, care traiesc numai din pensie de agricultor, va fi aproape imposibil sa achite cele cateva milioane de lei pentru putinele hectare pe care le poseda. Singura solutie aflata la indemana lor pentru a plati datoriile catre Fisc ar putea fi vanzarea unei parti din proprietate. Numai ca ea este interzisa tocmai de autorii noului Cod Fiscal, porniti pe golirea buzunarelor contribuabililor si pe umplerea celor bugetare. Vor trece la „executarea silita“ a datornicilor? Ca sa nu mai spunem ca s-ar putea ajunge si la un blocaj al circulatiei terenurilor. Asta desi Bogdan Olteanu afirma ca, „prin pachetul legilor proprietatii, se vor legifera de o maniera europeana, moderna, restituirea proprietatilor imobiliare, cadastrul general, procedurile privind procesele funciare, în scopul simplificarii lor, circulatia juridica a terenurilor în vederea încurajarii gruparii proprietatilor“.
Un fleac... m-au despagubit
Chiar daca legea suprema o permite, practic o nationalizare masiva este imposibila, ar putea sustine actualii guvernanti. Ei ar putea invoca povara enorma a costurilor suportate de stat, care, potrivit Constitutiei, nu poate expropria pe nimeni, decât cu dreapta si prealabila despagubire.
Numai ca si aceasta sintagma este la fel de subiectiva ca si cea de utilitate publica. CEDO este iarasi cea care „lamureste“ problema, intr-o alta decizie mai mult decat ciudata: „Dreptul la o compensare integrala nu poate fi garantat, obiective legitime de utilitate publica, cum sunt cele pe care le urmaresc masurile de reforma economica sau de justitie sociala, pot milita pentru o rambursare inferioara valorii comerciale“. Aceasta a fost motivatia deciziei halucinante de respingere a cererii de despagubire a unor proprietari englezi. Reclamantii contestasera punerea în aplicare a unei legislatii prin care locatarii cu contracte de închiriere pe termen lung erau autorizati sa preia dreptul deproprietate de la proprietarul însusi, la un pret mai redus decât pretul pietei. Curtea a concluzionat în sensul inexistentei unei încalcari a dreptului de proprietate, aducând si un alt argument extrem de important referitor la „beneficiarii“ utilitatii publice. Intr-o formula abracadabranta, CEDO a stabilit ca privarea de proprietate efectuata doar pentru a conferi un beneficiu unei persoane particulare nu poate fi considerata ca fiind de interes public, insa a admis ca transferul obligatoriu de proprietate de la un individ catre altul poate constitui, în functie de circumstante, un scop legitim în promovarea interesului public. În acelasi sens, a aratat ca poate exista interes public chiar în situatia în care comunitatea în sens larg nu se foloseste sau nu se bucura în mod direct de proprietatea de care a fost privata o persoana!!!
In cazul unei nationalizari sau exproprieri masive, pretul pietei nici macar nu mai are sens, justitia neavand dupa ce principii sa se ghideze. Pentru ca, daca nu mai exista proprietate privata in sectorul respectiv, nu poate exista nici pret. Fara pret de piata, „dreapta si prealabila despagubire“ tine numai de decizia arbitrara a legislativului.
Corespondenta e inviolabila, dar nu pentru servicii
Dar de ce este atat de importanta proprietatea privata? „Societatea moderna se bazeaza pe faptul ca individul detine un drept inalienabil la viata
, la libertate si la proprietate (Locke), insa astazi, chiar si in „lumea libera“, ultimul pilon este grav subrezit, si putini realizeaza ca prabusirea lui va duce, de asemenea, la prabusirea pilonului libertatii. Daca proprietatea va fi degradata la nivelul precar al unei posesii de facto, care sa depinda de bunul plac al guvernului sau de favorurile votantilor, va ceda si ultimul pilon, cel al dreptului la inviolabilitatea vietii, care nu se poate sustine singur“, observa, in urma cu 50 de ani, economistul german Wilhelm Ropke. Scandalul creat in legatura cu serviciile secrete (nu doar in Romania, ci si in Statele Unite) si lupta pentru controlul lor arata cat de actuale sunt observatiile lui Ropke. Miza luptei dintre Palate pe tema controlului serviciilor secrete consta tocmai in detinerea monopolului asupra „violarii“ vietii, desi Constitutia pare extrem de clara in acest sens: „Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil“. Numai ca, in fata sigurantei nationale, periclitata de teroristi si spioni, Constitutia trebuie sa cedeze. Asta chiar daca singurii „teroristi“ care au actionat pe teritoriul tarii noastre sunt guvernantii din ultimii 17 ani, care „au atentat“ la economia Romaniei, aflata, cu voia Constitutiei, in majoritate in proprietate publica.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
