sâmbătă, 21 februarie 2009

Presedintele lectureaza dosarul lui Voiculescu

Dupa ce l-a citit pe Cartarescu (la îndemnul consilierilor sai), Traian Basescu s-a apucat sa-l citeasca mai nou pe „clasicul“ Dan Voiculescu. Nici nu a apucat Comisia de ancheta pentru suspendarea presedintelui sa-si faca publice concluziile raportului, ca de la Cotroceni au început sa sune telefoanele. La Camera Deputatilor si la Senat. Gurile rele spun ca locatarul de la Cotroceni era disperat sa vada pe ce probe a reusit sa puna mâna Comisia „Voiculescu“.

Nerabdator, seful statului a dorit sa vada urgent cu ochii lui ce contin cele 700 de anexe, înregistrari ale convorbirilor pe care membrii Comisiei le-au avut pe parcursul celor trei saptamâni de audieri cu diversi martori. În stilul
caracteristic, presedintele a pus mâna pe telefon si a sunat direct la cabinetul lui Nicolae Vacaroiu. Surpriza, acesta nu era în tara, iar raportul înca nu ajunsese pe masa
acestuia. Consilierii presedintelui au sunat apoi la cabinet la Voiculescu, unde erau strânsi membrii Comisiei pentru a vota raportul.

Presedintele a facut cerere oficiala
Oamenii presedintelui au fost repede „înstiintati“ ca între Administratia Prezidentiala si Parlament exista o relatie institutionala, iar procedurile regulamentare prevad ca pentru a intra în posesia raportului, seful statului trebuie sa faca o cerere oficiala. Asa a si facut. Raportul i-a fost trimis în câteva ore, dar nu sub semnatura celor doi presedinti ai Camerei si Senatului, plecati unul în China, altul la Viena. Cei care au avizat cererea presedintelui si i-au trimis raportul si anexele au fost... doi pesedisti membri ai Comisiei Voiculescu, însarcinati sa asigure conducerea interimara a Camerelor - Doru Ioan Taracila si Valer Dorneanu. „Asta ca sa vada presedintele ca pesedistii i-au copt-o“, comentau gurile rele.

Un dosar întreg cu Alro
Anexele la Raportul Comisiei lui Voiculescu numara circa 790 de file, dintre care vreo 420 sunt documente referitoare la interventia presedintelui si interesele sale
mai vechi pentru ALRO Slatina, din 1999 si pâna la celebrul biletel prezidential din 17 aprilie 2006. „Privatizarea ALRO a fost facuta prin implicarea grupului de interese din cercul de apropiati al lui Traian Basescu“, asa începe dosarul referitor la ALRO. Sunt cuprinse hotarâri de guvern, situatii financiare si balante comerciale, situatia înainte si dupa privatizare, procese care au urmat în instanta facute de sindicalisti.

Triunghiul de interese Basescu - Stoica - Stolojan
În 1999, pe când era ministru al transporturilor, Traian Basescu se ocupa de aplicarea Programului
PSAL 1 si conducea Comitetul de Coordonare a Implementarii acestui program. Valeriu Stoica era si el membru în acest Comitet, fiind ministru al justitiei, iar în prezent este avocat la ALRO. „Privatizarea societatii a fost dirijata spre Programul PSAL 1 respectiv cu ajutorul bancilor agreate de Banca Mondiala, desi societatea nu înregistra pierderi“, se precizeaza în document. Fostul consilier prezidential Theodor Stolojan lucra în acea perioada la Banca Mondiala, iar dupa privatizare a devenit consultant ALRO. „Traian Basescu a supervizat dezastruos privatizarea ALRO prin programul PSAL în perioada în care coordona personal implementarea acestuia în România“, mai arata documentul, prezentând date si rapoarte financiare care atesta ca societatea nu se încadra în categoria societatilor cu pierderi la stat, cum sustinea Basescu, ci, dimpotriva, avea profituri considerabile. Astfel ca ea nu putea fi vânduta cu ajutorul bancilor de investitii agreate de Banca Mondiala. Or, în prezentarea unor date false despre situatia reala a societatii ALRO au fost implicati cei trei Basescu - Stoica - Stolojan. Ei au ramas si acum „legati“ de aceasta societate - presedintele prin rezolutii favorabile puse de la Cotroceni, Stoica - avocat si Stolojan- consultant tot pentru ALRO. Dosarul Comisiei „Voiculescu“ contine întregul traseu al firmei si toata documentatia ALRO, inclusiv memoriul cu mult-disputata rezolutie prezidentiala prin care Basescu îi cerea ministrului economiei, Codrut Seres, sa rezolve situatia invocata de ALRO.