Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) l-a numit pe Cătălin Niţu, salariat al autorităţii, în calitate
de administrator provizoriu la S.C. Network Press Concept S.A. Bucureşti (fosta RODIPET), până la convocarea AGA pentru desemnarea noului Consiliu de Administraţie.
"Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în baza prevederilor art. 41 alin. (3) din Legea nr. 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările şi completările ulterioare, l-a numit pe domnul Cătălin Niţu, salariat AVAS, în calitate de administrator provizoriu la S.C. Network Press Concept S.A. Bucureşti (fosta S.C. RODIPET S.A. Bucureşti), până la convocarea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) societăţii pentru numirea noului Consiliu de Administraţie (CA)", se arată în comunicatul autorităţii.
În urma convocării AGA de către administratorul provizoriu, AVAS va mandata reprezentanţii săi în AGA să numească noul CA, din care vor face parte şi reprezentanţii Clubului Român de Presă, care a făcut următoarele propuneri: Dan Apostolache, Director Distribuţie, Publimedia International; Rodica Aron, Director Economic, Viaţa medicală; Şerban Barbato, Administrator unic, Media Sport Group; Dan Manea, Director Executiv, Curierul Naţional; Hadrian Mateescu, Director Executiv, Adevărul Holding.
În afară de convocarea AGA şi AGEA, administratorul provizoriu a fost mandatat de către AVAS să identifice în regim de urgenţă şi să transmită autorităţii numele foştilor membri ai CA.
De asemenea, trebuie să transmită AVAS actul constitutiv al societăţii, cu toate actele adiţionale încheiate, procesele verbale şi hotărârile AGA pe perioada în care societatea a fost privatizată, să întocmească un raport privind constatările sale, în calitate de administrator provizoriu, asupra legalităţii deciziilor şi a modului de gestionare a patrimoniului societăţii în perioada în care aceasta a fost privatizată, precum şi să propună AGA aprobarea efectuării unei expertize în vederea stabilirii eventualelor prejudicii cauzate AVAS şi/sau societăţii de către cumpărător.
luni, 17 august 2009
Bursa trece pe roşu după primele 40 de minute din şedinţa de miercuri, cu o scădere de peste 1%
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) trecuse pe roşu după primele 40 de minute de tranzacţionare ale şedinţei de miercuri, în ciuda debutului pozitiv, iar majoritatea indicilor înregistrau scăderi de 1%, în timp ce SIF-urile pierdeau doar 0,7%.
Astfel, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 1,20%, până la 3.596,24 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 1,16%, până la 2.193,83 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 0,69%, până la 17.581,72 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,92%, ajungând la 7.244,83 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 1,04%, până la 345,51 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,92%, până la 522,37 puncte.
Pe piaţa locală, acţiunile SIF Oltenia (SIF5) erau cele mai lichide din piaţă, cu un rulaj de 1,33 milioane lei, şi se ieftiniseră cu 0,56%, la 0,89 lei, în vreme ce titlurile SIF Moldova (SIF2) se depreciau cu 0,64%, la 0,78 lei, pe o lichiditate de 989.600 lei.
Schimburile cu acţiuni SIF Muntenia (SIF4) însumau 346.800 lei, iar titlurile pierdeau 1,55%, la 0,635 lei, în timp ce acţiunile SIF Transilvania (SIF3) afişau un declin de 0,87%, la cotaţia de 0,454 lei, pe un rulaj de 303.471 lei.
Pe sectorul titlurilor bancare
, preţul acţiunilor BRD SocGen (BRD) scădea cu 2,26%, la 8,65 lei, pe suportul unei lichidităţi de 302.050 lei, în schimb, acţiunile Erste Bank (EBS) se scumpeau cu 0,8%, la 88,50 lei, pe fondul unui rulaj de 279.950 lei.
Tranzacţiile cu acţiuni Petrom (SNP) totalizau 251.100 lei, iar titlurile pierdeau 2,32%, la 0,253 lei, iar acţiunile Impact Bucureşti (IMP) se ieftineau cu 5,65%, la 0,401 lei, pe o lichiditate de 105.673 le
Astfel, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 1,20%, până la 3.596,24 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 1,16%, până la 2.193,83 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 0,69%, până la 17.581,72 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,92%, ajungând la 7.244,83 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 1,04%, până la 345,51 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,92%, până la 522,37 puncte.
Pe piaţa locală, acţiunile SIF Oltenia (SIF5) erau cele mai lichide din piaţă, cu un rulaj de 1,33 milioane lei, şi se ieftiniseră cu 0,56%, la 0,89 lei, în vreme ce titlurile SIF Moldova (SIF2) se depreciau cu 0,64%, la 0,78 lei, pe o lichiditate de 989.600 lei.
Schimburile cu acţiuni SIF Muntenia (SIF4) însumau 346.800 lei, iar titlurile pierdeau 1,55%, la 0,635 lei, în timp ce acţiunile SIF Transilvania (SIF3) afişau un declin de 0,87%, la cotaţia de 0,454 lei, pe un rulaj de 303.471 lei.
Pe sectorul titlurilor bancare
, preţul acţiunilor BRD SocGen (BRD) scădea cu 2,26%, la 8,65 lei, pe suportul unei lichidităţi de 302.050 lei, în schimb, acţiunile Erste Bank (EBS) se scumpeau cu 0,8%, la 88,50 lei, pe fondul unui rulaj de 279.950 lei.
Tranzacţiile cu acţiuni Petrom (SNP) totalizau 251.100 lei, iar titlurile pierdeau 2,32%, la 0,253 lei, iar acţiunile Impact Bucureşti (IMP) se ieftineau cu 5,65%, la 0,401 lei, pe o lichiditate de 105.673 le
Fostul director al Electrica Transilvania Nord, Gabriel Ruga, a fost trimis în judecată de DNA
Fostul director al Electrica Transilvania Nord, Gabriel Michael Ruga, a fost trimis în judecată de DNA, alături de alte şapte persoane, pentru nereguli în achiziţiile publice, care au adus un prejudiciu Electrica de peste 40 de miliarde de lei vechi, informează un comunicat remis miercuri.
Astfel, Mihael Gabriel Ruga, director general la filiala S.C. Electrica Transilvania Nord în perioada 2000-2006, în este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată.
În judecată a mai fost trimis Constantin Stoica, director la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord în perioada 2002-2005, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
Petru Morar, fost şef al Serviciului Aprovizionare din cadrul Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord, a fost deferit justiţiei pentru luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată.
Vasile Croitoru va răspunde pentru acuzaţiile de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, spălare de bani, concurenţă neloială, toate în formă continuată. Oana Caraba şi Gabriel Traian Ruga sunt acuzaţi de complicitate la luare de mită şi complicitate la spălare de bani, ambele în formă continuată;
În judecată au fost trimişi şi Dumitru Osman, acţionar şi administrator al S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. TIMIŞOARA, pentru spălare de bani, Petre Neacşu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la spălare de bani, şi Costel Croitoru pentru complicitate la dare de mită şi spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada 2002-2004, un grup infracţional iniţiat şi condus de Vasile Croitoru, în baza unui plan amănunţit, de amploare şi cu mari sume de bani rulate, a furnizat produse
contrafăcute la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Banat (S.I.S.E.) şi S.I.S.E. Transilvania Sud, ambele din cadrul Electrica S.A., în condiţiile în care conducătorii acestor instituţii au încălcat legislaţia referitoare la achiziţiile publice, în schimbul unor foloase materiale. Planul presupunea vânzarea de produse electrice inferioare calitativ, dar purtând fraudulos marca „Siemens”, către sucursale şi filiale ale Electrica S.A., la preţuri supraevaluate.
Astfel, Mihael Gabriel Ruga, director general la filiala S.C. Electrica Transilvania Nord în perioada 2000-2006, în este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată.
În judecată a mai fost trimis Constantin Stoica, director la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord în perioada 2002-2005, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
Petru Morar, fost şef al Serviciului Aprovizionare din cadrul Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord, a fost deferit justiţiei pentru luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată.
Vasile Croitoru va răspunde pentru acuzaţiile de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, spălare de bani, concurenţă neloială, toate în formă continuată. Oana Caraba şi Gabriel Traian Ruga sunt acuzaţi de complicitate la luare de mită şi complicitate la spălare de bani, ambele în formă continuată;
În judecată au fost trimişi şi Dumitru Osman, acţionar şi administrator al S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. TIMIŞOARA, pentru spălare de bani, Petre Neacşu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la spălare de bani, şi Costel Croitoru pentru complicitate la dare de mită şi spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada 2002-2004, un grup infracţional iniţiat şi condus de Vasile Croitoru, în baza unui plan amănunţit, de amploare şi cu mari sume de bani rulate, a furnizat produse
contrafăcute la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Banat (S.I.S.E.) şi S.I.S.E. Transilvania Sud, ambele din cadrul Electrica S.A., în condiţiile în care conducătorii acestor instituţii au încălcat legislaţia referitoare la achiziţiile publice, în schimbul unor foloase materiale. Planul presupunea vânzarea de produse electrice inferioare calitativ, dar purtând fraudulos marca „Siemens”, către sucursale şi filiale ale Electrica S.A., la preţuri supraevaluate.
Libra Bank a încheiat un parteneriat cu Fondul de Garantare a Creditului Rural pentru finanţarea IMM
Libra Bank a semnat un parteneriat cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) pentru susţinerea finanţării IMM-urilor din România, care au acum acces, prin bancă, la fondurile europene alocate dezvoltarii sectorului agricol, a anunţat miercuri Libra Bank.
"Prin acest parteneriat, Libra Bank, în calitatea sa de co-finanţator al proiectelor, ajuta IMM-urile să acceseze mai usor şi mai rapid fondurile europene, pe baza garanţiilor asigurate de FGCR", se arată în comunicatul băncii.
Astfel, printre beneficiarii acestui program se află societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţiile de fermieri şi consiliile locale care desfăşoară activităţi în domeniul agricol.
Suma garantată de FGCR poate ajunge până la 50% din valoarea creditului pe termen scurt şi până la 100% în cazul creditului de investiţii, acordate pentru co-finanţarea beneficiarilor programelor SAPARD, FEADR, FEP şi FEGA.
Banca a lansat două noi produse pentru IMM-uri, prin care acestea îşi pot acoperi necesarul de co-finanţare. Acestea sunt creditul de investiţii, pentru completarea până la 100% a surselor proprii şi creditul destinat pre-finanţării nevoilor clientului până la încasarea banilor de la autoritatea de management.
În prezent, clienţii IMM ocupă aproximativ 50% din portofoliul de credite al Libra Bank, urmaţi de cei din sfera profesiilor liberale cu 40% şi de clientii persoane fizice cu 10%.
"Prin acest parteneriat, Libra Bank, în calitatea sa de co-finanţator al proiectelor, ajuta IMM-urile să acceseze mai usor şi mai rapid fondurile europene, pe baza garanţiilor asigurate de FGCR", se arată în comunicatul băncii.
Astfel, printre beneficiarii acestui program se află societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţiile de fermieri şi consiliile locale care desfăşoară activităţi în domeniul agricol.
Suma garantată de FGCR poate ajunge până la 50% din valoarea creditului pe termen scurt şi până la 100% în cazul creditului de investiţii, acordate pentru co-finanţarea beneficiarilor programelor SAPARD, FEADR, FEP şi FEGA.
Banca a lansat două noi produse pentru IMM-uri, prin care acestea îşi pot acoperi necesarul de co-finanţare. Acestea sunt creditul de investiţii, pentru completarea până la 100% a surselor proprii şi creditul destinat pre-finanţării nevoilor clientului până la încasarea banilor de la autoritatea de management.
În prezent, clienţii IMM ocupă aproximativ 50% din portofoliul de credite al Libra Bank, urmaţi de cei din sfera profesiilor liberale cu 40% şi de clientii persoane fizice cu 10%.
În Marea Britanie se închid săptămânal 52 de baruri din cauza recesiunii
În prima
jumătate a anului, în Marea Britanie, s-au închis în medie 52 de baruri în fiecare săptămână, cu o treime mai mult faţă de perioada similară din 2008, a anunţat miercuri Asociaţia britanică a berii şi a barurilor, conform BBC News.
Barurile din micile comunităţi sunt cele mai vulnerabile în faţa mediului economic actual, în contextul în care oamenii din aceste localităţi au fost loviţi de efectele negative ale crizei.
Cercetările asociaţiei arată că barurile care oferă şi alimente rezistă mult mai bine efectelor recesiunii.
Îm acest timp, francize ale barurilor şi cafenelelor de renume se deschid la o rată
de două pe săptămână, mai arată asociaţia.
"Barurile se diversifică, dar, din păcate, dacă acestea sunt localizate într-o comunitate, nu se pot transforma în cele la modă, din centrele oraşelor", a declarat un purtător de cuvânt al asociaţiei.
Acesta a adăugat că recesiunea are un impact major. Din ce în ce mai puţine persoane cheltuie bani
în baruri, îndiferent de locul unde se află acestea.
Rata de închidere a barurilor a atins cel mai ridicat nivel din 1990, când au început să fie contorizate datele din sector.
Astfel, numărul barurilor a scăzut cu 2.377 în ultimul an, la 53.466 baruri.
jumătate a anului, în Marea Britanie, s-au închis în medie 52 de baruri în fiecare săptămână, cu o treime mai mult faţă de perioada similară din 2008, a anunţat miercuri Asociaţia britanică a berii şi a barurilor, conform BBC News.
Barurile din micile comunităţi sunt cele mai vulnerabile în faţa mediului economic actual, în contextul în care oamenii din aceste localităţi au fost loviţi de efectele negative ale crizei.
Cercetările asociaţiei arată că barurile care oferă şi alimente rezistă mult mai bine efectelor recesiunii.
Îm acest timp, francize ale barurilor şi cafenelelor de renume se deschid la o rată
de două pe săptămână, mai arată asociaţia.
"Barurile se diversifică, dar, din păcate, dacă acestea sunt localizate într-o comunitate, nu se pot transforma în cele la modă, din centrele oraşelor", a declarat un purtător de cuvânt al asociaţiei.
Acesta a adăugat că recesiunea are un impact major. Din ce în ce mai puţine persoane cheltuie bani
în baruri, îndiferent de locul unde se află acestea.
Rata de închidere a barurilor a atins cel mai ridicat nivel din 1990, când au început să fie contorizate datele din sector.
Astfel, numărul barurilor a scăzut cu 2.377 în ultimul an, la 53.466 baruri.
Piraeus Bank întrerupe programul cu publicul şi unele servicii la finalul săptămânii
Piraeus Bank opreşte programul
de lucru cu publicul vineri, începând cu ora 16, şi sâmbătă, precum şi serviciul de operaţiuni bancare
prin internet şi plăţile cu unele carduri
la comercianţi la sfârşitul acestei săptămâni, pentru îmbunătăţirea sistemului informatic, a anunţat miercuri banca.
Astfel, începând de vineri, 24 iulie, ora 16, unităţile Piraeus Bank nu vor mai avea program de lucru cu publicul, iar sucursalele Unirii şi Afumaţi ale băncii vor fi închise sâmbătă, 25 iulie.
De asemenea, clienţii băncii nu vor putea folosi cardurile de debit Shop&Cash emise de Piraeus Bank pentru plata cu cardul la comercianţi începând de vineri, ora 20, până duminică, ora 24, dar reţeaua de POS-uri a băncii va fi operaţională pe parcursul acestei perioade atât pentru cardurile de credit
emise de Piraeus Bank, cât şi pentru cardurile emise de alte bănci.
Cardurile de credit Piraeus Visa Classic şi Visa Exclusive Gold, emise de Piraeus Bank, pot fi utilizate în intervalul menţionat, atât la comercianţi, cât şi la ATM-uri din reţeaua proprie sau reţelele altor bănci.
Cardurile Piraeus Bank vor putea fi folosite pentru retrageri de numerar şi interogări de sold la bancomatele băncii (ATM), care vor procesa aceleaşi operaţiuni şi pentru cardurile Visa şi Mastercard emise de alte bănci.
În intevalul vineri, ora 20, şi duminică, ora 24, clienţii nu vor putea folosi nici serviciul de operaţiuni bancare prin internet al băncii, Piraeus Online Banking, mai arată comunicatul.
"În perioada 24 – 26 iulie 2009, Piraeus Bank România va efectua operaţiuni de modernizare a sistemelor IT ale băncii. Acestă masură va conduce la creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite de bancă, clienţilor săi", se mai arată în comunicat.
Serviciul Call Center al băncii va fi însă disponibil fără întrerupere.
La jumătatea acestui an, Piraeus Bank România avea o reţea de 241 bancomate şi 763 de aparate pentru plata cu cardul la comercianţi (POS).
de lucru cu publicul vineri, începând cu ora 16, şi sâmbătă, precum şi serviciul de operaţiuni bancare
prin internet şi plăţile cu unele carduri
la comercianţi la sfârşitul acestei săptămâni, pentru îmbunătăţirea sistemului informatic, a anunţat miercuri banca.
Astfel, începând de vineri, 24 iulie, ora 16, unităţile Piraeus Bank nu vor mai avea program de lucru cu publicul, iar sucursalele Unirii şi Afumaţi ale băncii vor fi închise sâmbătă, 25 iulie.
De asemenea, clienţii băncii nu vor putea folosi cardurile de debit Shop&Cash emise de Piraeus Bank pentru plata cu cardul la comercianţi începând de vineri, ora 20, până duminică, ora 24, dar reţeaua de POS-uri a băncii va fi operaţională pe parcursul acestei perioade atât pentru cardurile de credit
emise de Piraeus Bank, cât şi pentru cardurile emise de alte bănci.
Cardurile de credit Piraeus Visa Classic şi Visa Exclusive Gold, emise de Piraeus Bank, pot fi utilizate în intervalul menţionat, atât la comercianţi, cât şi la ATM-uri din reţeaua proprie sau reţelele altor bănci.
Cardurile Piraeus Bank vor putea fi folosite pentru retrageri de numerar şi interogări de sold la bancomatele băncii (ATM), care vor procesa aceleaşi operaţiuni şi pentru cardurile Visa şi Mastercard emise de alte bănci.
În intevalul vineri, ora 20, şi duminică, ora 24, clienţii nu vor putea folosi nici serviciul de operaţiuni bancare prin internet al băncii, Piraeus Online Banking, mai arată comunicatul.
"În perioada 24 – 26 iulie 2009, Piraeus Bank România va efectua operaţiuni de modernizare a sistemelor IT ale băncii. Acestă masură va conduce la creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite de bancă, clienţilor săi", se mai arată în comunicat.
Serviciul Call Center al băncii va fi însă disponibil fără întrerupere.
La jumătatea acestui an, Piraeus Bank România avea o reţea de 241 bancomate şi 763 de aparate pentru plata cu cardul la comercianţi (POS).
Cursul de referinţă a coborât uşor, la 4,2356 lei/euro, pe fondul lipsei tranzacţiilor din piaţă
Cursul de referinţă al băncii centrale a coborât uşor miercuri, cu 0,05% până la 4,2356 lei/euro, după o întărire uşoară a monedei naţionale în prima
parte a zilei, urmată de stagnare, pe o piaţă apatică şi fără multe tranzacţii.
Marţi, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2378 lei/euro.
Leul a înregistrat fluctuaţii slabe în prima parte a şedinţei de miercuri şi, după o uşoară apreciere în primele tranzacţii, de la 4,2375 la 4,2340 unităţi/euro, s-a stabilizat în jurul prânzului în apropiere de 4,2350 unităţi/euro. La 13:15, băncile cumpărau un euro cu 4,2338 lei şi îl vindeau cu 4,2365 lei.
"Piaţa este foarte liniştită şi nu se întâmplă mai nimic, leul practic stagnând pe parcursul şedinţei. Probabil este o zi de stabilizare pentru întreaga regiune", a spus un dealer bancar
, pentru NewsIn.
În regiune, zlotul s-a întărit iniţial de la 4,2813 până la 4,2645 unităţi/euro, nivel la care a stagnat ulterior, în timp ce forintul s-a apreciat în debutul şedinţei de la 272,8 la 271,25 unităţi/euro, şi, după o scurtă depreciere, a revenit în jurul nivelului de 271,6 unităţi/euro.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă afişat miercuri de BNR a urcat cu 0,15%, la 2,9843 lei/dolar, faţă de şedinţa precedentă, când s-a situat la 2,9797 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a depreciat uşor în prima parte a zilei, de la 1,4170 la 1,4220 unităţi/euro, după care a revenit în apropierea cotaţiilor iniţiale. La 13:15, ora României, euro era cotat la 1,4188 dolari.
În piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight au urcat la aproximativ 10-11% pe an, deasupra dobânzii de politică monetară, de 9%.
parte a zilei, urmată de stagnare, pe o piaţă apatică şi fără multe tranzacţii.
Marţi, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,2378 lei/euro.
Leul a înregistrat fluctuaţii slabe în prima parte a şedinţei de miercuri şi, după o uşoară apreciere în primele tranzacţii, de la 4,2375 la 4,2340 unităţi/euro, s-a stabilizat în jurul prânzului în apropiere de 4,2350 unităţi/euro. La 13:15, băncile cumpărau un euro cu 4,2338 lei şi îl vindeau cu 4,2365 lei.
"Piaţa este foarte liniştită şi nu se întâmplă mai nimic, leul practic stagnând pe parcursul şedinţei. Probabil este o zi de stabilizare pentru întreaga regiune", a spus un dealer bancar
, pentru NewsIn.
În regiune, zlotul s-a întărit iniţial de la 4,2813 până la 4,2645 unităţi/euro, nivel la care a stagnat ulterior, în timp ce forintul s-a apreciat în debutul şedinţei de la 272,8 la 271,25 unităţi/euro, şi, după o scurtă depreciere, a revenit în jurul nivelului de 271,6 unităţi/euro.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă afişat miercuri de BNR a urcat cu 0,15%, la 2,9843 lei/dolar, faţă de şedinţa precedentă, când s-a situat la 2,9797 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a depreciat uşor în prima parte a zilei, de la 1,4170 la 1,4220 unităţi/euro, după care a revenit în apropierea cotaţiilor iniţiale. La 13:15, ora României, euro era cotat la 1,4188 dolari.
În piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight au urcat la aproximativ 10-11% pe an, deasupra dobânzii de politică monetară, de 9%.
Neimpozitarea profitului reinvestit ar putea fi introdusa de la inceputul anului viitor
Neimpozitarea profitului reinvestit ar putea fi introdusa, de la inceputul anului viitor, fiind luata in calcul data de 1 ianuarie 2010, a anuntat, miercuri, ministrul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, Constantin Nita, citat de NewsIn. "Pentru neimpozitarea profitului reinvestit trebuie modificat codul fiscal, iar in acest an, acest lucru nu mai este posibil. Poate fi luat in calcul de la 1 ianuarie 2010", a spus Nita.
Acesta a declarat ca, in acest an, se astepta la o crestere economica de -6%. Legat de impozitul minim, ministrul Nita a mai precizat ca PSD a prezentat colegilor din coalitie un program de masuri anticriza, printre care se regaseste si eliminarea impozitului minim.
Constantin Nita a declarat recent ca promovarea legii cu privire la scutirea de impozit pe profitul reinvestit face parte din masurile prioritare ale institutiei.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat recent ca masura privind neimpozitarea profitului reinvestit, care va fi introdusa in noul Cod Fiscal, va fi aplicata incepand cu 2010.
Potrivit presedintelui Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, adoptarea legii privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit ar amplifica investitiile a cel putin 30 la suta dintre IMM-urile din Romania. Potrivit acestuia, intrarea in vigoare a legii amintite ar avea ca prim efect compensarea diminuarii nivelului de creditare, care a scazut considerabil in a doua parte a anului 2008.
Acesta a declarat ca, in acest an, se astepta la o crestere economica de -6%. Legat de impozitul minim, ministrul Nita a mai precizat ca PSD a prezentat colegilor din coalitie un program de masuri anticriza, printre care se regaseste si eliminarea impozitului minim.
Constantin Nita a declarat recent ca promovarea legii cu privire la scutirea de impozit pe profitul reinvestit face parte din masurile prioritare ale institutiei.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat recent ca masura privind neimpozitarea profitului reinvestit, care va fi introdusa in noul Cod Fiscal, va fi aplicata incepand cu 2010.
Potrivit presedintelui Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, adoptarea legii privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit ar amplifica investitiile a cel putin 30 la suta dintre IMM-urile din Romania. Potrivit acestuia, intrarea in vigoare a legii amintite ar avea ca prim efect compensarea diminuarii nivelului de creditare, care a scazut considerabil in a doua parte a anului 2008.
Cursul de schimb leu/euro va urca la 5 lei dupa alegerile prezidentiale
Leul se va deprecia puternic in cea de-a doua parte a anului, ajungånd chiar si la un nivel de 5 lei pentru un euro, sustin surse avizate din piata. Si analistii economici cred ca deteriorarea fundamentelor economice va pune presiune pe cursul de schimb. Mai mult, ei trag un semnal de alarma si in ceea ce priveste cheltuielile bugetare exagerate, girate de Guvern. De altfel, Mihai Tanasescu, reprezentantul României la Fondul Monetar International (FMI), avertizeaza ca tara noastra nu isi va putea respecta tintele convenite cu FMI, afirmånd ca în trimestrele II si III scaderea economica va fi mai mare decât cea din primul trimestru.
Analistii economici nu vad cu ochi buni
evolutia economiei romanesti in cea de-a doua jumatate a anului. Ei avertizeaza asupra cheltuielilor bugetare exagerate care vor trage leul in jos.
„Evolutia cursului depinde foarte mult de misiunea FMI in Romania si de cum va aprecia Fondul deficitele trimestriale, deficitul total, rata de crestere negativa a PIB. Cred ca misiunea va avea o mai mare intelegere pentru ceea ce Guvernul se va stradui sa explice si nu ne va penaliza. Totusi, ar trebui „sa-i doara” cresterea cheltuielilor bugetare cu personalul. In urmatoarele luni, leul va fi supus sub presiune, situandu-se in jurul valorii de 4,3-4,35 lei, pentru ca spre finalul anului sa se revigoreze la aproximativ 4,15-4,2 lei. Cu siguranta, Banca Nationala a Romaniei (BNR) va interveni atunci cand va considera necesar, iar cheltuielile pentru mentinerea cursului nu vor fi de nesuportat. De asemenea, nu cred ca va fi o navala a speculatorilor, insa gestiunea defectuoasa a cheltuielilor bugetare va contribui foarte mult la deprecierea monedei nationale”, ne-a declarat analistul financiar
Bogdan Baltazar. In prezent, tendinta cursului de schimb este de depreciere, pentru ca economia romaneasca merge mai prost decat cea europeana, considera si Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA). „Banii de la FMI ajuta la stabilizarea cursului, dar aceasta nu poate fi de durata, iar BNR va interveni pe piata valutara in functie de disponibilitatea de a cheltui din rezerve, dar nu mai mult de luna noiembrie. Este posibil sa asistam la un scenariu asemanator cu cel din 1996, cand pana la alegerile prezidentiale cursul a fost mentinut artificial in jurul valorii de 3.500 de lei, pentru ca apoi leul sa se deprecieze pana la valoarea de 9.500 de lei. Abia in februarie 1997, cursul s-a stabilizat la 7.500 de lei. In plus, este un interes al Ministerului Finantelor Publice ca moneda nationala sa se deprecieze, pentru ca ei se imprumuta in lei”, ne-a spus analistul Liviu Voinea. In schimb, Ionut Dumitru, economist-sef la Raiffeisen Bank, este de parere ca leul ar putea sa aiba o evolutie stabila in raport cu euro, cu sanse de usoara apreciere spre sfarsitul anului, in masura in care lucrurile decurg normal atat la nivel intern, cat si international. „Scenariul nostru de baza presupune un curs de 4,2 euro/RON in septembrie si de 4,1 euro/RON in decembrie. Acest scenariu are la baza cel putin doua ipoteze fundamentale, si anume ca mediul economic international se va imbunatati, iar la nivel intern autoritatile romane vor lua toate deciziile necesare pentru a indeplini conditionalitatile acordului cu FMI. Riscul cel mai mare pentru leu este legat de evolutia acordului cu FMI si de lipsa de angajament a Guvernului de a implementa ceea ce este necesar pentru a tine sub control deficitul bugetar. Mizam pe faptul ca BNR va continua sa intervina in piata valutara, daca va fi cazul, in conditiile in care continuarea deprecierii leului nu mai este justificata (in principal datorita ajustarii mult prea rapide a deficitului de cont curent) si ar aduce efecte negative foarte importante in economie”, ne-a declarat Ionut Dumitru.
BNR sta de veghe la stabilitatea pietei valutare
Banca Nationala este pregatita sa asigure
stabilitatea pietei valutare, atâta vreme cât suntem în parametrii actuali, a precizat, marti, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, într-o dezbatere televizata. ,,Cei care s-au încumetat sa spuna unde va fi leul în septembrie, octombrie sau noiembrie îsi exprima niste vise. Pe aceasta piata valutara, unde e calm, jocul îl fac cam 80 de banci, dintre care aproximativ 30 sunt românesti. Nu oamenii de afaceri fac jocurile pe aceasta piata, ci bancile”, a spus Adrian Vasilescu. Pentru a combate criza economica, în acest moment nu a mai ramas mare lucru de facut, a precizat, cu acest prilej, consilierul guvernatorului.
Analistii economici nu vad cu ochi buni
evolutia economiei romanesti in cea de-a doua jumatate a anului. Ei avertizeaza asupra cheltuielilor bugetare exagerate care vor trage leul in jos.
„Evolutia cursului depinde foarte mult de misiunea FMI in Romania si de cum va aprecia Fondul deficitele trimestriale, deficitul total, rata de crestere negativa a PIB. Cred ca misiunea va avea o mai mare intelegere pentru ceea ce Guvernul se va stradui sa explice si nu ne va penaliza. Totusi, ar trebui „sa-i doara” cresterea cheltuielilor bugetare cu personalul. In urmatoarele luni, leul va fi supus sub presiune, situandu-se in jurul valorii de 4,3-4,35 lei, pentru ca spre finalul anului sa se revigoreze la aproximativ 4,15-4,2 lei. Cu siguranta, Banca Nationala a Romaniei (BNR) va interveni atunci cand va considera necesar, iar cheltuielile pentru mentinerea cursului nu vor fi de nesuportat. De asemenea, nu cred ca va fi o navala a speculatorilor, insa gestiunea defectuoasa a cheltuielilor bugetare va contribui foarte mult la deprecierea monedei nationale”, ne-a declarat analistul financiar
Bogdan Baltazar. In prezent, tendinta cursului de schimb este de depreciere, pentru ca economia romaneasca merge mai prost decat cea europeana, considera si Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA). „Banii de la FMI ajuta la stabilizarea cursului, dar aceasta nu poate fi de durata, iar BNR va interveni pe piata valutara in functie de disponibilitatea de a cheltui din rezerve, dar nu mai mult de luna noiembrie. Este posibil sa asistam la un scenariu asemanator cu cel din 1996, cand pana la alegerile prezidentiale cursul a fost mentinut artificial in jurul valorii de 3.500 de lei, pentru ca apoi leul sa se deprecieze pana la valoarea de 9.500 de lei. Abia in februarie 1997, cursul s-a stabilizat la 7.500 de lei. In plus, este un interes al Ministerului Finantelor Publice ca moneda nationala sa se deprecieze, pentru ca ei se imprumuta in lei”, ne-a spus analistul Liviu Voinea. In schimb, Ionut Dumitru, economist-sef la Raiffeisen Bank, este de parere ca leul ar putea sa aiba o evolutie stabila in raport cu euro, cu sanse de usoara apreciere spre sfarsitul anului, in masura in care lucrurile decurg normal atat la nivel intern, cat si international. „Scenariul nostru de baza presupune un curs de 4,2 euro/RON in septembrie si de 4,1 euro/RON in decembrie. Acest scenariu are la baza cel putin doua ipoteze fundamentale, si anume ca mediul economic international se va imbunatati, iar la nivel intern autoritatile romane vor lua toate deciziile necesare pentru a indeplini conditionalitatile acordului cu FMI. Riscul cel mai mare pentru leu este legat de evolutia acordului cu FMI si de lipsa de angajament a Guvernului de a implementa ceea ce este necesar pentru a tine sub control deficitul bugetar. Mizam pe faptul ca BNR va continua sa intervina in piata valutara, daca va fi cazul, in conditiile in care continuarea deprecierii leului nu mai este justificata (in principal datorita ajustarii mult prea rapide a deficitului de cont curent) si ar aduce efecte negative foarte importante in economie”, ne-a declarat Ionut Dumitru.
BNR sta de veghe la stabilitatea pietei valutare
Banca Nationala este pregatita sa asigure
stabilitatea pietei valutare, atâta vreme cât suntem în parametrii actuali, a precizat, marti, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, într-o dezbatere televizata. ,,Cei care s-au încumetat sa spuna unde va fi leul în septembrie, octombrie sau noiembrie îsi exprima niste vise. Pe aceasta piata valutara, unde e calm, jocul îl fac cam 80 de banci, dintre care aproximativ 30 sunt românesti. Nu oamenii de afaceri fac jocurile pe aceasta piata, ci bancile”, a spus Adrian Vasilescu. Pentru a combate criza economica, în acest moment nu a mai ramas mare lucru de facut, a precizat, cu acest prilej, consilierul guvernatorului.
Ministerul Economiei vrea recunoaşterea Asociaţiei Române a GPL-ului ca fiind de utilitate publică
Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care cere recunoaşterea Asociaţiei Române a Gazului Petrolier Lichefiat (GPL) ca fiind de utilitate publică.
După avizarea proiectului de către Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Concurenţei şi Curtea de Conturi, acesta se va transmite în vederea avizării Consiliului Consultativ de către Secretariatul general al Guvernului.
Asociaţia Română a Gazului Petrolier Lichefiat este o asociaţie profesională non-profesională, neguvernamentală, independentă, cu personalitate juridică care s-a înfiinţat în anul 1996 ca asociaţie profesională a agenţilor economici, operatorilor şi specialiştilor din domeniul GPL din România.
Constituirea Asociaţiei a avut la bază acordul de voinţă a 29 de membri fondatori, dintre care 20 de persoane juridice şi 9 persoane fizice, iar actul constitutiv întocmit în cursul anului 2008 cuprinde 34 de societăţi comerciale care au activităţi de producere, distribuire, comercializare precum şi servicii din domeniul GPL care asigură peste 85% din piaţa GPL din România.
"Potrivit statutului Asociaţiei Române a Gazului Petrolier Lichefiat, activitatea Asociaţiei are în vedere rezolvarea unor probleme comune ale membrilor săi şi în interesul acestora, vizând în principal reprezentarea intereselor generale în domeniul siguranţei exploatării echipamentelor, sensibilizarea opiniei publice cu privire la protecţia mediului ambiant, recunoaşterea gazului petrol lichefiat ca parte integrantă a resurselor energetice nepoluante din România şi a potenţialului de creştere a utilizării acestuia, promovarea legalităţii şi a eticii profesionale în activitatea economică şi în raporturile dintre asociaţi, precum şi promovarea normelor concurenţei loiale, care asigură şanse egale fiecărui operator economic şi sprijinirea membrilor Asociaţiei prin asistenţă comercială, fiscală şi juridică în vederea fundamentării deciziilor acestora în activităţile lor practice", se arată în proiectul de act normativ postat miercuri pe portalul Ministerului Economiei.
Activitatea Asociaţiei se desfăşoară de peste de trei ani, fiind confirmată ca persoană juridică încă din anul 1996.
Asociaţia a fost legalizată prin Sentinţa Civilă nr. 245/28.10.1996 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, prin care s-a dispus înregistrarea sa în Registrul Persoanelor Juridice.
După avizarea proiectului de către Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Concurenţei şi Curtea de Conturi, acesta se va transmite în vederea avizării Consiliului Consultativ de către Secretariatul general al Guvernului.
Asociaţia Română a Gazului Petrolier Lichefiat este o asociaţie profesională non-profesională, neguvernamentală, independentă, cu personalitate juridică care s-a înfiinţat în anul 1996 ca asociaţie profesională a agenţilor economici, operatorilor şi specialiştilor din domeniul GPL din România.
Constituirea Asociaţiei a avut la bază acordul de voinţă a 29 de membri fondatori, dintre care 20 de persoane juridice şi 9 persoane fizice, iar actul constitutiv întocmit în cursul anului 2008 cuprinde 34 de societăţi comerciale care au activităţi de producere, distribuire, comercializare precum şi servicii din domeniul GPL care asigură peste 85% din piaţa GPL din România.
"Potrivit statutului Asociaţiei Române a Gazului Petrolier Lichefiat, activitatea Asociaţiei are în vedere rezolvarea unor probleme comune ale membrilor săi şi în interesul acestora, vizând în principal reprezentarea intereselor generale în domeniul siguranţei exploatării echipamentelor, sensibilizarea opiniei publice cu privire la protecţia mediului ambiant, recunoaşterea gazului petrol lichefiat ca parte integrantă a resurselor energetice nepoluante din România şi a potenţialului de creştere a utilizării acestuia, promovarea legalităţii şi a eticii profesionale în activitatea economică şi în raporturile dintre asociaţi, precum şi promovarea normelor concurenţei loiale, care asigură şanse egale fiecărui operator economic şi sprijinirea membrilor Asociaţiei prin asistenţă comercială, fiscală şi juridică în vederea fundamentării deciziilor acestora în activităţile lor practice", se arată în proiectul de act normativ postat miercuri pe portalul Ministerului Economiei.
Activitatea Asociaţiei se desfăşoară de peste de trei ani, fiind confirmată ca persoană juridică încă din anul 1996.
Asociaţia a fost legalizată prin Sentinţa Civilă nr. 245/28.10.1996 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, prin care s-a dispus înregistrarea sa în Registrul Persoanelor Juridice.
PepsiCo anunţă scăderea profitului în al doilea trimestru, din cauza reducerii vânzărilor Gatorade
PepsiCo Inc., al doilea producător de băuturi răcoritoare din lume, a anunţat miercuri scăderea profitului în al doilea trimestru din 2009, cumpărătorii preferând băuturi mai ieftine
în locul mărcii Gatorade, informează Bloomberg.
Exceptând anumite elemente, câştigurile PepsiCo au depăşit estimările analiştilor.
Profitul net a scăzut la 1,66 miliarde dolari, sau 1,06 dolari pe acţiune, faţă de nivelul de 1,7 miliarde dolari, sau 1,05 dolari pe acţiune în perioada similară din 2008, într-o perioadă în care volumul acţiunilor era mai mare, a anunţat PepsiCo, într-un comunicat.
Veniturile au scăzut cu 3,2%, la 10,6 miliarde dolari.
Vănzările Gatorade "scad în continuare", a precizat compania.
în locul mărcii Gatorade, informează Bloomberg.
Exceptând anumite elemente, câştigurile PepsiCo au depăşit estimările analiştilor.
Profitul net a scăzut la 1,66 miliarde dolari, sau 1,06 dolari pe acţiune, faţă de nivelul de 1,7 miliarde dolari, sau 1,05 dolari pe acţiune în perioada similară din 2008, într-o perioadă în care volumul acţiunilor era mai mare, a anunţat PepsiCo, într-un comunicat.
Veniturile au scăzut cu 3,2%, la 10,6 miliarde dolari.
Vănzările Gatorade "scad în continuare", a precizat compania.
Doar 15 din cei 43 de asigurători de pe piaţa românească au obţinut profit anul trecut
Aproape două treimi dintre asigurătorii de pe piaţa românească au terminat pe profit anul 2008, pierderea netă la nivelul pieţei fiind de 158 milioane euro, arată raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) prezentat miercuri.
Potrivit raportului CSA, din 43 de societăţi de asigurare
de pe piaţa românească, 28 au raportat pentru anul trecut o pierdere cumulată de 849,037 milioane lei, iar 15 un profit net total de 266,58 milioane lei. Astfel, pierderea netă raporată la nivelul pieţei româneşti de asigurări a fost de 582,46 milioane lei (158 milioane euro).
Cele mai mari pierderi au fost acumulate de Ardaf -184,97 milioane lei, Uniqa Asigurări (143,41 milioane lei) şi Asiban (132,112 milioane lei). Pe locul al patrulea se situează compania
BT Asigurări, cu o pierdere de 111,46 milioane lei, urmată la mare distanţă de Asirom, cu un rezultat negativ de 67,65 milioane lei.
Pierderile cumulate de cei cinci asigurători, în valoare de 639,61 milioane lei, reprezintă trei sferturi (75,3%) din pierderile înregistrate anul trecut la nivelul întregii pieţe, potrivit datelor CSA.
În 2007, societăţile de asigurare din România au înregistrat o pierdere netă de 253 milioane lei (circa 75,8 milioane euro), al doilea an consecutiv în care rezultatul financiar
a fost unul negativ.
Între societăţile profitabile, pe primul
loc s-a situat anul trecut compania Omniasig, cu un câştig de 141,09 milioane lei, urmată de AIG Life (53,36 milioane lei), Allianz-Ţiriac Asigurări (22,98 milioane lei), ING Asigurări de Viaţă (16,96 milioane lei), BCR Asigurări de Viaţă (8,13 milioane lei) şi Garanta Asigurări (7,95 milioane lei), mai arată datele CSA
Potrivit raportului CSA, din 43 de societăţi de asigurare
de pe piaţa românească, 28 au raportat pentru anul trecut o pierdere cumulată de 849,037 milioane lei, iar 15 un profit net total de 266,58 milioane lei. Astfel, pierderea netă raporată la nivelul pieţei româneşti de asigurări a fost de 582,46 milioane lei (158 milioane euro).
Cele mai mari pierderi au fost acumulate de Ardaf -184,97 milioane lei, Uniqa Asigurări (143,41 milioane lei) şi Asiban (132,112 milioane lei). Pe locul al patrulea se situează compania
BT Asigurări, cu o pierdere de 111,46 milioane lei, urmată la mare distanţă de Asirom, cu un rezultat negativ de 67,65 milioane lei.
Pierderile cumulate de cei cinci asigurători, în valoare de 639,61 milioane lei, reprezintă trei sferturi (75,3%) din pierderile înregistrate anul trecut la nivelul întregii pieţe, potrivit datelor CSA.
În 2007, societăţile de asigurare din România au înregistrat o pierdere netă de 253 milioane lei (circa 75,8 milioane euro), al doilea an consecutiv în care rezultatul financiar
a fost unul negativ.
Între societăţile profitabile, pe primul
loc s-a situat anul trecut compania Omniasig, cu un câştig de 141,09 milioane lei, urmată de AIG Life (53,36 milioane lei), Allianz-Ţiriac Asigurări (22,98 milioane lei), ING Asigurări de Viaţă (16,96 milioane lei), BCR Asigurări de Viaţă (8,13 milioane lei) şi Garanta Asigurări (7,95 milioane lei), mai arată datele CSA
Morgan Stanley a afişat a treia pierdere trimestrială consecutivă după achitarea ajutoarelor de stat
Morgan Stanley a afişat miercuri ce-a de-a treia pierdere trimestrială consecutivă, în contextul în care câştigurile au fost depăşite de costurile legate de rambursarea ajutoarelor guvernamentale, relatează Reuters.
Compania
a anunţat că pierderile aplicate acţionarilor s-au adâncit în al doilea trimestru la 1,26 miliarde dolari, echivalent cu 1,10 dolari/acţiune, faţă de profitul de 1,1 miliarde euro, sau 1,02 dolari/acţiune, înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Veniturile nete au scăzut cu 24%, la 2,9 miliarde dolari.
Pa parcursul trimestrului, Morgan Stanley a rambursat 10 miliarde dolari din ajutorul guvernamental acordat în cadrul programului
de salvare a sistemului bancar
, determinând un cost
unic de 850 milioane dolari.
A fost un trimestru agitat pentru Morgan Stanley, care a făcut mai mult decât să înapoieze ajutoarele guvernamentale, şi a creat împreună cu Citigroup Inc o companie de brokeraj cu capital mixt, numită Morgan Stanley Smith Barney.
În contextul în care Morgan Stanley a redus nivelul riscurilor după prăbuşirea sectorului financiar
, toamna trecută, banca a început să înregistreze câştiguri reduse comparativ cu concurenta Goldman Sachs, care a afişat săptămâna trecută venituri nete de 3,4 miliarde dolari.
Compania
a anunţat că pierderile aplicate acţionarilor s-au adâncit în al doilea trimestru la 1,26 miliarde dolari, echivalent cu 1,10 dolari/acţiune, faţă de profitul de 1,1 miliarde euro, sau 1,02 dolari/acţiune, înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Veniturile nete au scăzut cu 24%, la 2,9 miliarde dolari.
Pa parcursul trimestrului, Morgan Stanley a rambursat 10 miliarde dolari din ajutorul guvernamental acordat în cadrul programului
de salvare a sistemului bancar
, determinând un cost
unic de 850 milioane dolari.
A fost un trimestru agitat pentru Morgan Stanley, care a făcut mai mult decât să înapoieze ajutoarele guvernamentale, şi a creat împreună cu Citigroup Inc o companie de brokeraj cu capital mixt, numită Morgan Stanley Smith Barney.
În contextul în care Morgan Stanley a redus nivelul riscurilor după prăbuşirea sectorului financiar
, toamna trecută, banca a început să înregistreze câştiguri reduse comparativ cu concurenta Goldman Sachs, care a afişat săptămâna trecută venituri nete de 3,4 miliarde dolari.
Ministrul Justiţiei despre raportul Comisiei Europene: "Se putea mai bine, se putea mai rău"
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, după publicarea raportului, că "se putea mai bine, se putea mai rău", menţionând că recomandarea
principală a Comisiei Europene este ca toţi "actorii" să se strângă în jurul unei agende comune pe justiţie.
"Cea mai importantă recomandare este să ne strângem cu toţii în jurul unei agende comune pe justiţie. Dacă se poate ca toţi actorii să găseasca un consens şi să încetăm să exacerbăm criticile, vom avea şanse să progresăm", a spus Cătălin Predoiu.
Ministrul Justiţiei a subliniat faptul că raportul Comisiei Europene nu identifică actorii, dar că este vorba despre liderii politici şi liderii sistemului judiciar.
Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al treilea raport anual care analizează progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit în momentul aderării la UE pentru a redresa neajunsurile din reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.
principală a Comisiei Europene este ca toţi "actorii" să se strângă în jurul unei agende comune pe justiţie.
"Cea mai importantă recomandare este să ne strângem cu toţii în jurul unei agende comune pe justiţie. Dacă se poate ca toţi actorii să găseasca un consens şi să încetăm să exacerbăm criticile, vom avea şanse să progresăm", a spus Cătălin Predoiu.
Ministrul Justiţiei a subliniat faptul că raportul Comisiei Europene nu identifică actorii, dar că este vorba despre liderii politici şi liderii sistemului judiciar.
Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al treilea raport anual care analizează progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit în momentul aderării la UE pentru a redresa neajunsurile din reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.
vSN CFR RA a intrat în insolvenţă, potrivit unei sentinţe a Tribunalului Bucureşti
Societatea Naţională a Căilor Ferate Române (SN CFR - Regie Autonomă) a intrat în insolvenţă începând din data de 10 iulie 2009, potrivit unei sentinţe comerciale a Tribunalului Municipiului Bucureşti.
Cererea introductivă a fost formulată de creditoarea Administraţia Finanţelor Publice (AFP) Sector 1 Bucureşti, pentru o creanţă de peste 1,1 miliarde lei (circa 250 milioane euro).
Conducerea în tot a activităţii debitoarei SN CFR RA a fost preluată de administratorul judiciar desemnat de tribunal, Euro Insol SPRL. Astfel, mandatul peşedintelui Consiliului de Administraţie al SN CFR RA, Ovidiu Bobeică, cât şi a celolalţi şapte membri ai CA a încetat de drept de la data deschiderii procedurii insolvenţei.
Termenul fixat pentru prima
adunare a creditorilor este 15 octombrie 2009.
Cererea introductivă a fost formulată de creditoarea Administraţia Finanţelor Publice (AFP) Sector 1 Bucureşti, pentru o creanţă de peste 1,1 miliarde lei (circa 250 milioane euro).
Conducerea în tot a activităţii debitoarei SN CFR RA a fost preluată de administratorul judiciar desemnat de tribunal, Euro Insol SPRL. Astfel, mandatul peşedintelui Consiliului de Administraţie al SN CFR RA, Ovidiu Bobeică, cât şi a celolalţi şapte membri ai CA a încetat de drept de la data deschiderii procedurii insolvenţei.
Termenul fixat pentru prima
adunare a creditorilor este 15 octombrie 2009.
Profitul net al KazMunaiGas a scăzut cu 86% în primul semestru al 2009
Compania petrolieră şi de gaze naturale a Kazahstanului, KazMunaiGas, a anunţat miercuri reducerea cu 86% a profitului net consolidat obţinut în primul trimestru din 2009, la 260 milioane dolari, informează Reuters.
Producţia de petrol a urcat cu 1,2% faţă de perioada similară din 2008, la 9 milioane tone, a precizat KazMunaiGas într-un comunicat.
KazMunaiGas este acţionarul principal al companiei KazMunaiGas Exploration and Production, listată la bursa de la Londra.
KazMunaiGas a ajuns să controleze în totalitate The Rompetrol Group după ce omul de afaceri Dinu Patriciu a vândut participaţia de 25% pe care o mai deţinea din compania petrolieră românească.
Agenţia de evaluare financiară Moody's a confirmat ratingul Baa2 al companiei kazahe de petrol şi gaze naturale KazMunaiGas iar Standard & Poor's a redus ratingul creditelor pe termen lung ale companiei kahaze de la 'BBB-' la 'BB+', cu perspectivă stabilă.
Decizia vine după ce agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingurile datoriilor pe termen lung în monedă străină şi naţională la 'BBB-', respectiv 'BBB', şi ratingul 'F3' al datoriei pe termen scurt în monedă străină al KazMunaiGas .
Producţia de petrol a urcat cu 1,2% faţă de perioada similară din 2008, la 9 milioane tone, a precizat KazMunaiGas într-un comunicat.
KazMunaiGas este acţionarul principal al companiei KazMunaiGas Exploration and Production, listată la bursa de la Londra.
KazMunaiGas a ajuns să controleze în totalitate The Rompetrol Group după ce omul de afaceri Dinu Patriciu a vândut participaţia de 25% pe care o mai deţinea din compania petrolieră românească.
Agenţia de evaluare financiară Moody's a confirmat ratingul Baa2 al companiei kazahe de petrol şi gaze naturale KazMunaiGas iar Standard & Poor's a redus ratingul creditelor pe termen lung ale companiei kahaze de la 'BBB-' la 'BB+', cu perspectivă stabilă.
Decizia vine după ce agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingurile datoriilor pe termen lung în monedă străină şi naţională la 'BBB-', respectiv 'BBB', şi ratingul 'F3' al datoriei pe termen scurt în monedă străină al KazMunaiGas .
BEI alocă 25 milioane euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii de apă în judeţele Cluj şi Sălaj
Banca
Europeană de Investiţii (BEI) a acordat un împrumut de 25 milioane euro pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare în judeţele Cluj şi Sălaj, potrivit unui comunicat de miercuri al băncii.
Acesta este primul împrumut direct acordat de BEI pentru o un operator de apă din România, respectiv Compania de Apă Someş SA.
Creditul BEI, alături de alte finanţări comunitare obţinute prin Fondul de coeziune, va constitui cofinanţarea pentru extinderea şi reabilitarea sistemului de tratare a apei potabile, construirea şi modernizarea spaţiilor de pompare şi colectarea şi tratarea apei uzate în mai multe localităţi din cele două judeţe, ce vor avea efecte benefice asupra a aproximativ jumătate de milion de persoane.
Proiectul de investiţii, în valoare totală de 196 milioane euro, a beneficiat, de asemenea, în timpul pregătirii sale, de asistenţă în cadrul instrumentului european de finanţare Jeremie, pentru accesul mai uşor la finanţare al IMM-urilor în scopul creşterii competitivităţii economice.
BEI a început colaborarea cu predecesoarea Companiei
de Apă Someş, respectiv Regia Autonomă Judeţeană de Apă Canal Cluj, în 2002, când a finanţat cu 12 milioane euro, prin intermediul fostului Minister al Economiei
şi Finanţelor, dezvoltarea serviciilor locale de apă, ca parte a unui program
ISPA.
Din 1990, BEI a acordat României împrumuturi totale de aproape 6,5 miliarde euro pentru finanţarea unor proiecte relevante. Din total, circa 680 milioane euro au fost credite
pentru susţinerea proiectelor de mediu şi cele ale autorităţilor locale.
Europeană de Investiţii (BEI) a acordat un împrumut de 25 milioane euro pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare în judeţele Cluj şi Sălaj, potrivit unui comunicat de miercuri al băncii.
Acesta este primul împrumut direct acordat de BEI pentru o un operator de apă din România, respectiv Compania de Apă Someş SA.
Creditul BEI, alături de alte finanţări comunitare obţinute prin Fondul de coeziune, va constitui cofinanţarea pentru extinderea şi reabilitarea sistemului de tratare a apei potabile, construirea şi modernizarea spaţiilor de pompare şi colectarea şi tratarea apei uzate în mai multe localităţi din cele două judeţe, ce vor avea efecte benefice asupra a aproximativ jumătate de milion de persoane.
Proiectul de investiţii, în valoare totală de 196 milioane euro, a beneficiat, de asemenea, în timpul pregătirii sale, de asistenţă în cadrul instrumentului european de finanţare Jeremie, pentru accesul mai uşor la finanţare al IMM-urilor în scopul creşterii competitivităţii economice.
BEI a început colaborarea cu predecesoarea Companiei
de Apă Someş, respectiv Regia Autonomă Judeţeană de Apă Canal Cluj, în 2002, când a finanţat cu 12 milioane euro, prin intermediul fostului Minister al Economiei
şi Finanţelor, dezvoltarea serviciilor locale de apă, ca parte a unui program
ISPA.
Din 1990, BEI a acordat României împrumuturi totale de aproape 6,5 miliarde euro pentru finanţarea unor proiecte relevante. Din total, circa 680 milioane euro au fost credite
pentru susţinerea proiectelor de mediu şi cele ale autorităţilor locale.
AMOFM: Numărul de slujbe oferite în Bucureşti pentru 22-29 iulie a scăzut cu peste 50%, la 884
Numărul de locuri de muncă oferite pentru perioada 22-29 iulie bucureştenilor fără slujbă de către Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de săptămâna precedentă, la 884, arată un comunicat al instituţiei.
În săptămâna anterioară, AMOFM avea înregistrate 1.920 de slujbe disponibile.
Cele mai multe posturi libere sunt pentru muncitori calificaţi (412), iar pe locul al doilea sunt ofertele
pentru cei cu studii medii (308).
Muncitorii necalificaţi pot alege din 126 de slujbe disponibile, iar pentru persoanele cu studii superioare sunt vacante 38 de locuri de muncă.
În săptămâna anterioară, AMOFM avea înregistrate 1.920 de slujbe disponibile.
Cele mai multe posturi libere sunt pentru muncitori calificaţi (412), iar pe locul al doilea sunt ofertele
pentru cei cu studii medii (308).
Muncitorii necalificaţi pot alege din 126 de slujbe disponibile, iar pentru persoanele cu studii superioare sunt vacante 38 de locuri de muncă.
Europarlamentarii PSD: Actuala poziţie a Comisiei Europene nu poate rămâne neamendată
Grupul PSD din Parlamentul European afirmă că va angaja o dezbatere în PE pe tema raportului CE pe justiţie în urma căreia speră să obţină "amendarea" Comisiei Europene, despre care spun că este "co-părtaşă la lipsa de progres în domeniul justiţiei din România".
"Raportul pe justiţie prezentat miercuri de Comisia Europeană,(...) promovează o viziune antiparlamentară, antipluralistă şi antidemocratică, în contradicţie cu principiile fundamentale ale statului de drept. Vom angaja o dezbatere pe această temă între Parlamentul European şi CE, întrucât actuala poziţie a Comisiei nu poate rămâne neamendată. Vom folosi inclusiv audierile candidatului la Preşedinţia CE, domnul Barroso, pentru a afla dacă domnia sa, personal, împărtăşeşte poziţia potrivit căreia dreptul la apărare trebuie practic desfiinţat -pentru a nu se "abuza" de acesta-, pluralismul parlamentar abolit şi verificarea constituţionalităţii legilor redusă la un simplu ritual simbolic", se arată într-un comunicat al grupului PSD din Parlamentul European, remis miercuri agenţiei NewsIn, în care este comentat raportul pe justiţie.
Ei motivează acest demers explicând că prin raportul pe justiţie "Comisia induce în eroare atât PE, cât şi Guvernul român în legătură cu adevăratele cauze ale corupţiei în România şi cu măsurile corecte care trebuie luate în vederea asigurării îmbunătăţirii actului de justiţie", adăugând că CE este "co-părtaşă la lipsa de progres în domeniul justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei în România".
"Raportul pe justiţie prezentat miercuri de Comisia Europeană,(...) promovează o viziune antiparlamentară, antipluralistă şi antidemocratică, în contradicţie cu principiile fundamentale ale statului de drept. Vom angaja o dezbatere pe această temă între Parlamentul European şi CE, întrucât actuala poziţie a Comisiei nu poate rămâne neamendată. Vom folosi inclusiv audierile candidatului la Preşedinţia CE, domnul Barroso, pentru a afla dacă domnia sa, personal, împărtăşeşte poziţia potrivit căreia dreptul la apărare trebuie practic desfiinţat -pentru a nu se "abuza" de acesta-, pluralismul parlamentar abolit şi verificarea constituţionalităţii legilor redusă la un simplu ritual simbolic", se arată într-un comunicat al grupului PSD din Parlamentul European, remis miercuri agenţiei NewsIn, în care este comentat raportul pe justiţie.
Ei motivează acest demers explicând că prin raportul pe justiţie "Comisia induce în eroare atât PE, cât şi Guvernul român în legătură cu adevăratele cauze ale corupţiei în România şi cu măsurile corecte care trebuie luate în vederea asigurării îmbunătăţirii actului de justiţie", adăugând că CE este "co-părtaşă la lipsa de progres în domeniul justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei în România".
ArcelorMittal Galaţi şi Termoelectrica Turceni, în primii 30 de mari poluatori din UE în 2008
poluatori din Uniunea Europeană (UE), iar termocentrala de la Turceni a fost pe poziţia 29, potrivit datelor finale ale Comisiei Europene, citate miercuri de Reuters.
În clasamentul provizoriu pe 2008, publicat în aprilie, printre marii poluatori din UE se număra o singură companie din România, respectiv ArcelorMittal.
În 2008, ArcelorMittal Galaţi a emis 7,6 milioane tone de CO2, cu 2,2 milioane tone mai puţin decât în 2007, în timp Termoelectrica Turceni a emis 7,4 milioane tone CO2, în creştere cu 9%.
"Polonia este statul în care se găseşte cel mai mare poluator din UE, în timp ce Germania deţine în acest clasament cele mai multe instalaţii poluatoare din UE, respectiv 11 din 30", se arată în raportul final.
Cel mai mare poluator a fost anul trecut compania
poloneză de stat BOT Elektrownia din Belchatow, cu 30,9 milioane tone CO2 emise în atmosferă, pe ultimul loc în topul poluatorilor din UE situându-se producătorul german GKM din Mannheim, cu 7,1 milioane tone emisii de dioxid de carbon.
"Cei 30 de murdari", termen folosit pentru prima
dată de grupul WWF în 2005, au emis anul trecut 387,8 milioane tone de dioxid de carbon, cu 1,9% mai puţin decât în 2007, iar analiştii estimează că scăderea va continua în 2009, pe măsură ce recesiunea economică afectează tot mai puternic producţia industrială din UE.
În clasamentul provizoriu pe 2008, publicat în aprilie, printre marii poluatori din UE se număra o singură companie din România, respectiv ArcelorMittal.
În 2008, ArcelorMittal Galaţi a emis 7,6 milioane tone de CO2, cu 2,2 milioane tone mai puţin decât în 2007, în timp Termoelectrica Turceni a emis 7,4 milioane tone CO2, în creştere cu 9%.
"Polonia este statul în care se găseşte cel mai mare poluator din UE, în timp ce Germania deţine în acest clasament cele mai multe instalaţii poluatoare din UE, respectiv 11 din 30", se arată în raportul final.
Cel mai mare poluator a fost anul trecut compania
poloneză de stat BOT Elektrownia din Belchatow, cu 30,9 milioane tone CO2 emise în atmosferă, pe ultimul loc în topul poluatorilor din UE situându-se producătorul german GKM din Mannheim, cu 7,1 milioane tone emisii de dioxid de carbon.
"Cei 30 de murdari", termen folosit pentru prima
dată de grupul WWF în 2005, au emis anul trecut 387,8 milioane tone de dioxid de carbon, cu 1,9% mai puţin decât în 2007, iar analiştii estimează că scăderea va continua în 2009, pe măsură ce recesiunea economică afectează tot mai puternic producţia industrială din UE.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
