Adevaratul castigator, "partidul mortului"

Alegerile au luat sfarsit. A castigat mortul": chiar daca un pic macabru, titlul ziarului danez de centru-stanga POLITIKEN rezuma in modul cel mai sugestiv paradoxul situatiei din Olanda, unde un partid inexistent cu numai trei luni in urma, de o tendinta net populista de dreapta si ramas fara lider, asasinat cu 10 zile inaintea consultarii corpului electoral, este marele castigator al scrutinului de miercuri, obtinand 26 de mandate din 150, ceea ce il plaseaza pe locul al doilea, dupa dreapta clasica, democrat-crestinii (43 de mandate, in comparatie cu 29 in precedenta legislatura), in vreme ce stanga, reprezentata de Partidul Laburist, sufera o infrangere rasunatoare, ajungand la numai 23 de mandate (fata de 45 pana acum), partenerii lor de coalitie, liberalii, inregistrand acelasi recul catastrofal, cu 23 de mandate (de la 38). "Democrat-crestinii si Lista lui Pim Fortuyn slabesc coalitia purpurie" (de centru-stanga, care a guvernat pana acum), titreaza cotidianul olandez VOLKSRANT, in timp ce DE TELEGRAAF evoca "baia de sange" indurata de stanga. Primul-ministru al Olandei, laburistul Wim Kok, aflat la putere de opt ani, a recunoscut dimensiunile fara precedent ale infrangerii: "Alegatorii ne-au dat o corectie usturatoare. Ei au demonstrat ca doresc altceva". "Linia Maginot a stangii s-a prefacut in tandari"Intreaga presa occidentala e unanima in a considera ca rezultatul alegerilor din Olanda confirma, cum scrie cotidianul italian de centru-stanga LA REPUBBLICA, faptul ca "Europa isi continua cursa sa spre dreapta, tot mai spre dreapta". Facand o analogie cu faimoasa linie de fortificatie franceza din timpul celui de-al doilea razboi mondial, prezentata ca invincibila si pe care nemtii au spulberat-o in ofensiva lor, ziarul afirma ca "linia Maginot a stangii s-a prefacut in tandari. Frontul (stangii) a cedat la Roma, Copenhaga, Lisabona, Viena, Paris, Haga. Ultimul bastion social-democrat inca in picioare se afla la Berlin, unde batalia se va da in septembrie". Analizand esecul pe toata linia al stangii in Europa Occidentala, BERLINGSKE TIDENDE (Copenhaga) pune punctele pe i: "Acum cativa ani se vorbea de o Europa in culoarea roz. Iata insa ca sefii de guvern social-democrati, care au dominat o buna parte a peisajului politic european, cad unul dupa altul". Ziarul danez avertizeaza, in acelasi timp, asupra primejdiei ca rezultatul votului din Olanda sa fie socotit de social-democrati o simpla expresie a simpatiei fata de victima unui asasinat: "Ei ar savarsi o mare greseala, care ar putea arunca si mai multi alegatori europeni in bratele noilor partide de dreapta". Pentru cotidianul grec ELEFTHEROS TYPOS "mesajul urnelor nu-i priveste doar pe olandezi. In Europa celor 15 sufla un vant puternic, care rascoleste establishment-ul politic al vechiului continent... In loc de a raspunde prin campanii de marginalizare si respingere a formatiunilor de extrema-dreapta, partidele traditionale ar trebui sa inceapa sa dea raspunsuri satisfacatoare problemelor somajului, criminalitatii si imigratiei". In scurt timp urmeaza sa inceapa consultarile pentru formarea viitorului guvern olandez, potrivit traditiei mandatul urmand a fi incredintat liderului partidului care a obtinut numarul cel mai mare de voturi. Democrat-crestinul Jan Peter Balkenende, poreclit Harry Potter, pentru asemanarea lui izbitoare cu faimosul personaj, pare a fi deschis oricarei formule, inclusiv o coalitie cu gruparea lui Fortuyn, care trebuie insa, mai intai, sa-si aleaga un nou conducator, tanarul de culoare Joao Valera, numarul doi in partid, refuzand aceasta functie, intrucat se considera prea tanar. Este, insa, posibila si o coalitie cu liberalii, orice pronostic fiind, deocamdata, prematur.